Referendum pentru legea serviciului civil în Elveţia. Cele două tabere sunt practic la egalitate
În Elveţia, cetăţenii se pregătesc să îşi exprime votul duminică asupra unei propuneri care vizează înăsprirea condiţiilor de acces la serviciul civil. Această decizie vine pe fondul tensiunilor geopolitice crescânde, accentuate de conflictul din Ucraina, care obligă multe naţiuni să îşi îmbunătăţească capacităţile militare, conform informaţiilor furnizate de agenţia de ştiri AFP.
Partidul de stânga a iniţiat un referendum pentru a contesta o nouă legislatie menită să facă serviciul civil mai puţin accesibil, considerând aceasta o măsură „periculoasă”, care pe termen lung ar putea duce la dispariţia acestei opţiuni în Elveţia, o ţară cunoscută pentru bogăţia sa.
Cel mai recent sondaj realizat de gfs.bern arată o împărţire aproape echilibrată a opiniei publice, cu 48% din respondenţi sprijinind o înăsprire a condiţiilor de admitere în serviciul civil, în timp ce 46% se opun acestei măsuri.
Elveţia menţine un sistem de serviciu militar obligatoriu pentru bărbaţi, unde recruţii, sub îndrumarea unor profesionişti, îşi desfăşoară activitatea timp de 18 săptămâni. După această perioadă, aceştia sunt chemaţi la antrenamente periodice pe parcursul a nouă ani. De asemenea, din 1996, cei care nu pot îndeplini serviciul militar din motive de conştiinţă au opţiunea de a efectua un serviciu civil.
Până în 2009, o comisie se ocupa cu evaluarea legitimităţii acestor conflicte de conştiinţă. Tinerii care aleg serviciul civil se dedică activităţilor de interes public, petrecând o perioadă echivalentă cu o dată şi jumătate din timpul pe care l-ar petrece în armată, lucrând în domenii precum educaţia, sănătatea sau asistenţa socială.
Persoanele considerate inapte pentru militărie sunt integrate în sistemul de protecţie civilă, îndeplinind sarcini vitale pentru protejarea populaţiei în caz de dezastre sau alte situaţii de urgenţă.
De la simplificarea accesului la serviciul civil în 2009, numărul celor care aleg această opţiune a crescut constant. Oficiul Federal de Statistică a raportat că în anul anterior, 7.211 elveţieni au fost admişi la serviciul civil dintr-un total de 25.904 recruţi declaraţi apţi.
Guvernul elveţian consideră că această tendinţă este problematică, având în vedere că tensiunile internaţionale crescute determină majorarea cheltuielilor pentru apărare și întărirea forţelor armate. Într-o dezbatere parlamentară din aprilie, preşedintele confederaţiei, Guy Parmelin, a declarat că serviciul civil a devenit „un fenomen de masă problematic”, subliniind necesitatea ca acesta să rămână o excepţie.
În luna septembrie, parlamentul elveţian a aprobat o lege menită să reduce atractivitatea serviciului civil, limitând-mi la aproximativ 4.000 de locuri disponibile anual din aproape 150.000 de recruţi. Această legislatie urmăreşte în principal să scadă numărul celor care părăsesc armata pentru serviciul civil după ce au completat o mare parte din perioada de militărie, măsură percepută ca o modalitate de evitare a antrenamentelor anuale și a exercițiilor de tragere obligatorii.
Alte modificări legislative impun stricteţe mai mari în condiţiile de repartizare în serviciul civil. Conform noilor reglementări, acei care aleg serviciul civil trebuie să efectueze un minim de 150 de zile suplimentare de servire şi, similar colegilor lor din armată, să participe la un serviciu anual.
O alianţă constituită preponderent din partide şi organizaţii de stânga, care se opun întăririi legislaţiei, a strâns peste 50.000 de semnături, atingând pragul necesar pentru a susţine un referendum în contextul democraţiei directe elveţiene.
Patrick Hassig, un deputat liberal verde, a exprimat recent opinia că „această reformă este nu doar inutilă, ci şi contraproductivă şi periculoasă”. Cei care contestă modificările, inclusiv Partidul Socialist Elveţian şi Verzii, subliniază importanţa serviciului civil care îndeplineşte sarcini esenţiale în sectoare cu deficit acut de personal, argumentând că o diminuare semnificativă a efectivelor ar lăsa un gol greu de umplut. Aceştia contestă, de asemenea, argumentul conform căruia armata elveţiană ar suferi de o criză de soldaţi.
