Curtea de Conturi Europeană: Riscuri pentru proiectele de transport din Balcanii de Vest
Țările din Balcanii de Vest se confruntă cu un risc semnificativ de a nu respecta termenul-limită din 2030 pentru finalizarea rețelei europene centrale de transport. Aceasta este concluzia unui raport recent elaborat de Curtea de Conturi Europeană, care subliniază întârzierile în implementarea proiectelor și dificultățile operaționale. Conform informațiilor prezentate de Agerpres, aceste deficiențe pot compromite conectivitatea regiunii cu Uniunea Europeană.
În raportul menționat, se evidențiază faptul că proiectele selecționate pentru dezvoltare au un nivel insuficient de maturitate, iar deficiențele în supravegherea acestora îngreunează progresul. Chiar dacă proiectele auditate corespund priorităților de conectivitate, acțiunile de monitorizare și raportare din partea Uniunii Europene sunt considerate insuficiente. Aceste întârzieri sunt totodată acompaniate de probleme de durabilitate, ceea ce ridică semne de întrebare asupra viitorului acestora.
Țările incluse în acest demers sunt Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, toate fiind parte din strategia de extindere a Uniunii Europene. Uniunea Europeană sprijină aceste state în domeniul transportului și energiei prin Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV), o platformă destinată finantării proiectelor strategice. Din 2015 și până în anul 2025, Comisia Europeană a alocat 527 de milioane de euro pentru inițiative de transport, având scopul de a recupera întârzierile în dezvoltarea infrastructurii și de a conecta regiunea cu rețeaua centrală europeană.
Un expert din cadrul Curții de Conturi, Laima Andrikiene, a subliniat importanța unei infrastructuri bine dezvoltate în procesul de extindere a Uniunii Europene. Aceasta a menționat că progresele în implementarea proiectelor de transport din Balcanii de Vest sunt prea lente și că Comisia Europeană trebuie să îmbunătățească procesele de selecție și monitorizare pentru a asigura durabilitatea acestora și pentru a crește vizibilitatea investițiilor europene în regiune.
Raportul a scos în evidență și problemele legate de selecția proiectelor, remarcând că multe dintre acestea au fost inițiate fără a avea toate lucrările pregătitoare finalizate. De regulă, proiectele au început cu întârzieri medii de 17 luni, iar unele dintre ele s-au confruntat cu întârzieri majore, de peste doi ani, pe parcursul implementării.
Comisia Europeană se află într-o poziție dificilă, având la dispoziție puține instrumente pentru a garanta respectarea termenele, deoarece nu dispune de proceduri eficace de monitorizare a întârzierilor și de asigurare a durabilității sprijinului oferit. În plus, auditorii au subliniat că în anumite cazuri, fondurile au fost deblocate fără a fi justificate de progresele înregistrate de proiecte.
De asemenea, s-a constatat că multe dintre granturile CIBV, care ar trebui să aducă o contribuție adăugată la nivelul Uniunii Europene, nu au fost esențiale pentru mobilizarea de fonduri, deoarece contractele de împrumut fuseseră deja semnate înainte de depunerea cererilor de grant. Aceasta a dus la un efect de tip „deadweight”, de investiții care s-ar fi realizat chiar și fără suportul financiar al UE.
În concluzie, auditul a evidențiat nu doar riscurile întârzierilor, ci și îngrijorări legate de durabilitatea proiectelor, inclusiv lipsa fondurilor necesare pentru întreținerea continuării investițiilor. Astfel, regiunile afectate nu reușesc să avanseze în mod suficient pentru a atinge standardele impuse de rețeaua europeană centrală până în 2030, ceea ce ar putea avea consecințe serioase asupra viitorului conectivității în Balcanii de Vest.
