Recesiune și în restaurante: Românii au trecut pe covrigi și patiserie, iar 80% comandă prin delivery
Recesiunea afectează semnificativ sectorul restaurantelor din România, unde obiceiurile de consum ale românilor s-au modificat considerabil. Anul 2025 a adus o scădere notabilă în numărul de ieșiri la restaurant, iar valoarea medie a bonurilor a suferit o reducere substanțială, având proiecții și mai sumbre pentru 2026. În acest context, patiseria a început să câștige teren, ocupând un loc esențial în dieta zilnică a consumatorilor, iar 80% dintre români utilizează servicii de livrare pentru a-și procura alimente.
Un studiu efectuat de Hospitality Culture Institute a relevat că aproape jumătate dintre respondenți admit că au început să frecventeze restaurantele mai rar în anul 2025, iar datele de vânzări sugerează o scădere de 13% a valorii bonului mediu. Deși serviciile de livrare nu sunt afectate în aceeași măsură, 38% dintre consumatori afirmă că utilizează această opțiune mai rar.
Totodată, piața restaurantelor și a serviciilor de alimentație din România valorează aproximativ 7,8 miliarde de euro în 2025, dar comportamentul consumatorilor sugerează o schimbare evidentă: românii devin mai precauți în privința cheltuielilor și mai selectivi în alegerea experiențelor culinare. Potrivit lui Florin Maxim, fondator al Hospitality Culture Institute, restaurantul devine din ce în ce mai mult un spațiu social, iar livrarea de mâncare se transformă într-un motor al comodității.
Un alt aspect remarcabil este că 77% dintre respondenți menționează că principalul motiv pentru a ieși la restaurant este socializarea cu prietenii sau petrecerea timpului de calitate cu familia, ceea ce confirmă tendința de a transforma ieșirile în experiențe sociale mai degrabă decât simple acte de consum alimentar.
Pe fondul acestei recesiuni, românii își ajustează bugetul pentru a reduce cheltuielile în restaurante: 28% dintre respondenți au raportat o reducere a bugetului dedicat restaurantelor, 40% au renunțat la deserturi, iar 37% la băuturi, 34% optând pentru locații mai accesibile. Aceste schimbări semnalează o disciplinare a pieței și o reacție rapidă la prețurile percepute ca fiind excesive.
Serviciile de livrare de mâncare continuă să își consolideze poziția, 80% dintre consumatori recunoscând că au folosit aceste servicii în ultimele șase luni. De asemenea, 21% din valoarea totală a pieței de alimentație este generată de livrările de mâncare, ceea ce sugerează un impact semnificativ asupra economiei și a obiceiurilor de consum.
Un alt segment important care a fost analizat este cel al patiseriei și panificației, care generează aproximativ 3,36 miliarde de lei. Conform studiului, 67% dintre consumatori au achiziționat produse de panificație în ultimele șase luni. Această concluzie evidențiază faptul că patiseria nu mai este un sector marginal al consumului alimentar, ci devine din ce în ce mai relevant în bugetul consumatorului urban.
În concluzie, piața alimentației din România a trecut printr-o maturizare drastică. Consumatorii nu renunță la plăcerea de a mânca la restaurant, dar devin tot mai atenți la cheltuieli și așteptările lor față de experiență sunt mai clare. În 2026, câștigătorii din această industrie nu vor fi neapărat cei mai ieftini, ci acei operatori care vor reuși să integreze flexibilitatea ofertei, coerența experienței și o înțelegere profundă a noilor comportamente de consum.
