Dr. Ioana Bianchi, ARPIM: România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare
România se confruntă cu o situație îngrijorătoare în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, așa cum este evidențiat de medicul Ioana Bianchi, director al Direcției Relații Externe din cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Potrivit datelor, pacienții din țară așteaptă, în medie, mai mult de trei ani pentru ca un medicament inovator, deja aprobat la nivel european, să fie compensat prin sistemul public de sănătate. În perioada 2021-2024, din cele 168 de medicamente inovatoare care au fost aprobate la nivel european, doar 28 au fost compensate în România la începutul anului 2026, conform raportului EFPIA intitulat „Patients W.A.I.T. 2025”. Această întârziere subliniază decalajul semnificativ pe care România îl are în raport cu alte state membre ale Uniunii Europene.
Analizând situația mai în detaliu, Dr. Ioana Bianchi a subliniat că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, iar acest decalaj este manifest în special în domeniile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții pacienților. De exemplu, în oncologie, doar 20% dintre medicamentele aprobate în perioada menționată sunt compensate, în comparație cu media europeană de 51%. În cazul bolilor rare, România oferă compensații pentru doar 13 din 66 de medicamente orfane, ceea ce reprezintă 20%, față de media de 43% din Uniunea Europeană. Aceste statistici subliniază un decalaj care a fost documentat de mai mulți ani și care continuă să se adâncească, având efecte directe și negative asupra pacienților.
Întârzierile în accesul la tratamente noi sunt reflectarea unei probleme structurale profunde legate de subfinanțarea sistemului de sănătate. România investește aproximativ 1.354 de euro pe cap de locuitor în sănătate, o sumă semnificativ mai mică comparativ cu alte state europene. În ceea ce privește medicamentele, cheltuiala publică netă pe cap de locuitor este de doar 138 de euro, cu aproape 40% sub media din Europa Centrală și de Est, care se ridică la 220 de euro, și aproape o treime din nivelul țărilor UE4, care este de 487 de euro.
ARPIM a propus soluții pentru a gestiona această problemă structurală. Printre acestea se numără dezvoltarea unui cadru predictibil de finanțare bazat pe o analiză detaliată a numărului și tipului de medicamente care urmează să fie incluse în procesul de compensare în următorii 2-3 ani, precum și modernizarea procesului de evaluare a noilor medicamente, având în vedere rapoartele emise la nivel european. De asemenea, se recomandă măsuri de eficientizare a cheltuielilor de sănătate prin implementarea ghidurilor terapeutice bazate pe dovezi, și reformarea mecanismului de clawback, inclusiv prin compensarea investițiilor în cercetare-dezvoltare efectuate de companiile farmaceutice inovatoare.
Situația României trebuie privită într-un context mai larg, în care accesul la tratamente noi a devenit o provocare pentru întreaga Europă. Proporția medicamentelor compensate integral a scăzut de la 42% în 2019 la 28% în 2025, iar timpul mediu de așteptare pentru pacienți a crescut de la 504 zile la 597 de zile. În plus, Europa se confruntă cu o competiție acerbă pe piața globală a inovațiilor în domeniul sănătății, cu investiții în cercetare-dezvoltare care au crescut cu doar 5,4% anual între 2015 și 2023. În contrast, China a înregistrat o creștere de 12,1%, iar SUA de 6,4%.
Cum România va face față acestei realități? Aceasta se confruntă cu o presiune dublă: pe de o parte, trebuie să recupereze decalajele interne în materie de investiții în sănătate, iar pe de altă parte, riscă să rămână și mai mult în urmă într-un context internațional în care noile terapii ajung în țări cu sisteme mai bine pregătite să le adopte rapid. Rapoartele despre stimularea competitivității Europene propun o serie de măsuri menite să reducă acest decalaj și să sprijine industria farmaceutică, care ar trebui să fie dezbătute și adaptate și pentru România.
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente, înființată în 1996, reprezintă în prezent 29 de companii farmaceutice internaționale care produc medicamente inovatoare și care sunt active în România. Aceștia includ mari nume ale industriei farmaceutice, precum Abbvie, Amgen, Astellas, AstraZeneca, Bayer, Bristol Myers Squibb, Pfizer, Roche și multe altele, toate contribuind la dezvoltarea sectorului farmaceutic din țară și având un impact semnificativ asupra accesului pacienților la tratamente inovatoare.