Interesul pentru sfecla de zahăr scade de la an la an, chiar dacă sprijinul cuplat este atractiv
Mihaela Neagu, proprietarul Fabricii de Zahăr Luduș, afirmă că trendul de scădere a interesului fermierilor români pentru cultivarea sfeclei de zahăr devine din ce în ce mai pronunțat, ceea ce se traduce printr-o diminuare constantă a suprafețelor cultivate. Datele sugerează că în 2016, fermierii utilizau aproximativ 31.000 de hectare pentru această cultură, iar în 2025, această suprafață estimată a scăzut drastic la doar 16.000 de hectare, ceea ce evidențiază o reducere alarmantă a dorinței de a continua această activitate agricolă esențială.
Conform declarațiilor Mihaelei Neagu, deși subvențiile pentru sfecla de zahăr sunt atractive comparativ cu alte culturi, realitatea de pe teren este diferită. Menționând că nu există semne de revenire în ceea ce privește suprafețele cultivate, Neagu subliniază că mulți fermieri decid să renunțe la sfecla de zahăr din cauza costurilor de producție extrem de ridicate, a riscurilor climatice persistente și a incertitudinilor legate de evoluția pieței.
Un aspect critic care contribuie la acest declin îl reprezintă concurența neloială a zahărului importat, care ajunge pe piața românească la prețuri foarte scăzute. Acest fenomen afectează sever competitivitatea producției interne și pune o presiune considerabilă asupra procesatorilor români de zahăr. Astfel, întregul lanț de producție, de la fermieri până la procesatori, resimte impactul negativ al acestei concurențe, descurajând astfel extinderea suprafețelor destinate cultivării sfeclei de zahăr.
Într-un context mai larg, România nu se află singură în această situație, fiind parte dintr-un cadru european în care instituțiile europene luptă pentru a întări poziția fermierilor în cadrul lanțului alimentar. Recent, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au convenit asupra unor măsuri menite să consolidateze puterea de negociere a agricultorilor în relațiile cu procesatorii și marii distribuitori. Aceste inițiative vizează stabilirea unor contracte mai clare și echitabile, precum și creșterea transparenței pe piața agroalimentară, pentru a asigura condiții mai favorabile de comercializare a producției.
Deși reprezentanții industriei zahărului își exprima speranța că aceste măsuri vor fi implementate rapid pentru a avea efecte concrete, Mihaela Neagu reiterează importanța menținerii unei industrii sustenabile și viguroase. „Ne străduim să oferim sprijin fermierilor prin diverse forme de ajutor, deoarece dorim să păstrăm cultura sfeclei de zahăr și să susținem viața industriei românești a zahărului. Este esențial ca inițiativele europene să devină realitate într-un timp cât mai scurt pentru a putea stabiliza sectorul”, a concluzionat proprietarul fabricii.
În concluzie, tendința descendentă a numărului de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr indică o situație alarmantă: dacă acest trend continuă, există riscul ca această cultură să devină marginală în peisajul agricol al României.