Plafonarea adaosului comercial: protecție pentru consumatori sau o sabie cu două tăișuri?
Plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare, o măsură avansată recent de ministrul Agriculturii, are ca scop declarat sprijinirea pe termen scurt a gospodăriilor vulnerabile. Totuși, specialiștii de la Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA avertizează că această inițiativă ar putea deveni o „sabie cu două tăișuri”. Deși utilă pe termen scurt, plafonarea astfel impusă riscă să provoace creșteri de prețuri în sectorul bunurilor nealimentare, falimente în industria alimentară și chiar deficite temporare pentru anumite tipuri de alimente.
Conform cercetărilor efectuate de echipa RoEM-UBB FSEGA din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, inflația din România, precum și din alte state ale Uniunii Europene, a fost în mare măsură determinată de creșterea prețurilor în sectoarele energiei și materiilor prime. Impactul acestor creșteri s-a resimțit profund asupra costurilor de producție în toate domeniile economiei, alimentare și non-alimentare. Analizele efectuate de Markó Balázs, cercetător al echipei, sugerează că măsura de limitare a adaosului comercial, în ciuda beneficiilor temporare, nu abordează problemele fundamentale ale crizei costului vieții.
În prezent, adaosul comercial pentru alimentele de bază este stabilit la un maxim de 20% pentru procesatori, 5% pentru lanțurile de distribuție și tot 20% pentru distribuitori, ceea ce permite ca prețul final al acestor produse în magazine să fie cu până la 51,2% mai mare decât costul producției. Scopul acestor reglementări, așa cum concluzionează experții RoEM-UBB FSEGA, este de a reduce efectele inflației și de a crește venitul real, în special în rândul populației cu venituri mici, pentru care alimentele de bază constituie o parte semnificativă din cheltuielile lunare.
Recent, ministrul Agriculturii a avansat propunerea de a extinde plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare, în contextul în care inflația depășește o rată anuală de 5%. Totuși, datele din domeniu indică tendințe alarmante: prețurile produselor alimentare au crescut cu aproximație 5-6% în 2023 și 2024, avansând aproape la 8% în 2025. Așadar, se sugerează că plafonarea nu a dus la o reducere semnificativă a inflației în sectorul alimentar pe termen lung.
Statisticile oficiale arată că, deși prețurile la produsele alimentare reglementate s-au stabilizat sau chiar au scăzut (exemplu: cartofi, mălai, făină), alimentele neplafonate au înregistrat creșteri de prețuri, uneori de două cifre, pentru produse precum cafea, carne de bovină și fructe de import. De asemenea, scumpirile au fost influențate de creșterea globală a costurilor materiilor prime, compensând astfel impactul porțiunii reglementate din coșul alimentar.”
Analizând cauzele crizei costului vieții, experții subliniază că majorările de prețuri sunt o consecință directă a creșterii cererii, amplificate de politici fiscale stimulative, în tandem cu șocurile generate de invazia din Ucraina și de perturbările lanțului de aprovizionare în perioada pandemiei COVID.
De asemenea, un aspect esențial evidențiat este că sectorul alimentar din România este predominant format din IMM-uri, unde adaosul comercial reflectă mai mult costurile cu munca și capitalul decât puterea de piață a firmelor. Astfel, plafonarea acestuia ar putea constrânge micile firme, punând în pericol locurile de muncă și crescând riscul falimentelor, cu efecte devastatoare asupra disponibilității alimentelor.
În concluzie, specialiștii RoEM-UBB FSEGA susțin că, pentru a reduce inflația în mod real, guvernul ar trebui să adopte politici fiscale responsabile, iar Banca Națională să aplice măsuri monetare adecvate. Plafonarea adaosurilor comerciale nu rezolvă problemele fundamentale ale inflației, care sunt generate de un deficit bugetar ridicat și de costul tot mai mare al energiei și materiilor prime. În schimb, ar fi mai eficient să se acorde ajutoare fixe gospodăriilor cu venituri mici, ca solutionare parțială a problemelor sociale cauzate de inflația crescută.
Aceste analize și perspective sunt realizate de echipa Romanian Economic Monitor, un proiect de cercetare al Universității Babeș-Bolyai, destinat să ofere informații economice clare și fundamentate, contribuind astfel la o înțelegere mai profundă a dinamicii economice din România.
