BNR se așteaptă la o înrăutățire a perspectivei privind inflația

Conform celor mai recente evaluări, Banca Națională a României (BNR) anticipează o deteriorare a perspectivei inflației. Aceasta tendință este mai accentuată pe parcursul mediu al orizontului de prognoză, având în vedere că rata anuală a inflației este estimată să continue o scădere lentă în primul trimestru al anului 2026, similar cu proiecțiile anterioare. Cu toate acestea, în trimestrul următor, se preconizează o creștere semnificativă, depășind estimările inițiale din noiembrie 2025. Detaliile au fost prezentate în minuta ședinței de politică monetară a consiliului BNR din 17 februarie 2026.

În special, membrii Consiliului BNR au subliniat că, deși rata inflației va scădea ușor în prima parte a anului 2026, se va confrunta cu o creștere mai acentuata în trimestrele următoare. Aceasta va urmări un traseu descendent începând cu trimestrul III 2026, când se anticipa o corecție semnificativă datorată unor efecte de bază. În plus, se estimează că această rată va reintra în intervalul țintă în semestrul II 2027, dar puțin mai târziu față de proiecția precedentă, stabilizându-se în jumătatea superioară a intervalului la finalul orizontului de prognoză.

Astfel, estimările sugerează că în iunie rata anuală a inflației ar putea ajunge la 9,8%, comparativ cu 3,9% în decembrie 2026, față de anticipările anterioare de 9,2% și respectiv 3,7%. La sfârșitul anului viitor, inflația este preconizată să se reducă la 2,9%, un nivel similar cu cel anticipat în proiecția anterioară pentru luna septembrie 2027, așa cum au evidențiat membrii Consiliului.

Factorii care vor contribui la creșterea ratei anuale a inflației în trimestrul II 2026 includ efectele de bază asociate cu segmentul energetic, majorarea cotațiilor la anumite mărfuri și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la produsele alimentare de bază, din 1 aprilie 2026. Aceste aspecte vor influența în mod semnificativ evoluția componentelor externe ale Indicele Prețurilor de Consum (IPC), ceea ce va afecta dinamica inflației de bază într-o măsură mai mică, conform observațiilor membrilor Consiliului.

De asemenea, BNR subliniază că, în trimestrul II 2026, acțiunile de pe partea ofertei își vor recăpăta caracterul inflaționist, dar ulterior, se vor înregistra tendințe puternic dezinflaționiste, pe fondul epuizării efectelor directe cauzate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și ajustarea cotelor de TVA și accize.

În ceea ce privește riscurile legate de dezechilibrele pe partea ofertei, aceste riscuri continuă să se manifeste în ascensiune, cu incertitudini legate de expirarea schemelor de plafonare a prețurilor pentru gazele naturale destinate consumatorilor casnici, dar și de influențele indirecte generate de majorarea prețurilor la energie și de fluctuațiile potențiale ale cotației petrolului în contextul actual al tensiunilor geopolitice.

Referitor la factorii fundamentali, aceștia vor exercita presiuni neutre sau foarte puțin dezinflaționiste pe termen scurt, în special datorită scăderii cererii agregate și dinamicii costurilor salariale ridicate în anumite sectoare. Se estimează că deficitul de cerere agregată va crește pe parcursul anului 2025, dar se va ajusta ușor în 2027. Acest lucru se leagă de o așteptată ridicare a contribuției investițiilor la creșterea economică în detrimentul consumului.

Membrii Consiliului BNR și-au exprimat, de asemenea, poziția că riscurile asociate cu o eventuală creștere temporară a inflației în trimestrul II 2026 sunt reduse, dar indică nevoia de monitorizare atentă, având în vedere comportamentul inflației din anii anteriori. De asemenea, se așteaptă ca influențele din creșterea prețurilor importurilor să fie moderate, mai ales în contextul fluctuației cursului de schimb leu/euro.

În concluzie, membrii Consiliului BNR au decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, păstrând ratele de dobândă pentru facilitățile Lombard și de depozit la 7,50% și, respectiv, 5,50%. De asemenea, s-a decis păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit, cu scopul de a asigura stabilitatea prețurilor și de a sprijini creșterea economică sustenabilă.