Președintele Adunării Generale a ONU cere reformarea Consiliului de Securitate și o reprezentare mai puternică a Africii
Președintele Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Khalilur Rahman, a cerut reformarea Consiliului de Securitate și o reprezentare mai puternică a Africii, în discursul rostit la deschiderea dezbaterii generale a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale, la New York.
Dezbaterea generală reunește, pe parcursul acestei săptămâni, lideri și reprezentanți ai statelor membre, care își prezintă pozițiile asupra principalelor crize și probleme internaționale. În prima zi a dezbaterii au fost programate intervențiile mai multor lideri, între care președintele american Donald Trump, președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și premierul britanic Andy Burnham.
În deschiderea reuniunii, Rahman a insistat asupra necesității ca ONU să devină mai reprezentativă și a cerut în special o mai mare prezență a Africii în structurile sale de decizie. „Africa trebuie să fie la masă, nu în meniu”, a declarat diplomatul și economistul din Bangladesh, cerând ca Africa să nu mai fie obligată să aștepte pentru a obține un loc permanent în Consiliul de Securitate.
„Africa nu poate fi rugată să aștepte la nesfârșit pentru locul care i se cuvine în Consiliul de Securitate”, a spus Rahman, adăugând că eliminarea actualei subreprezentări a continentului este o chestiune de „echitate, justiție și, în cele din urmă, credibilitate” pentru ONU.
Africa nu are în prezent niciun reprezentant între cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate. Trei state africane — Republica Democratică Congo, Liberia și Somalia — ocupă în prezent locuri nepermanente în cadrul organismului format din 15 membri. Uniunea Africană cere, în cadrul reformării Consiliului de Securitate, cel puțin două locuri permanente și cinci locuri nepermanente pentru continent.
Rahman a susținut că ONU rămâne „de neînlocuit”, dar a avertizat că supraviețuirea organizației nu poate fi singura măsură a succesului său. El a indicat războaiele și crizele din Gaza, Sudan, Ucraina, Myanmar și Orientul Mijlociu drept exemple ale limitelor actualului sistem internațional.
În cazul Gaza, președintele Adunării Generale a vorbit despre amploarea pierderilor umane și despre accesul insuficient al populației la ajutor umanitar. El a subliniat că principiile multilateralismului, dreptului internațional, protecției civililor și accesului umanitar nu pot fi aplicate „selectiv” și a cerut Consiliului de Securitate „să facă un pas înainte” și să acționeze atunci când este necesar.
Rahman a pledat și pentru reforme economice internaționale, cerând creșterea ajutorului pentru dezvoltare, abordarea problemei datoriei și reformarea arhitecturii financiare globale.
Președintele Adunării Generale a cerut, de asemenea, stabilirea unor reguli internaționale pentru inteligența artificială, avertizând asupra efectelor pe care dezvoltarea rapidă a tehnologiei le-ar putea avea asupra locurilor de muncă, inegalităților și securității. „Trebuie să abordăm posibilele sale efecte negative, inclusiv pierderea locurilor de muncă și extinderea decalajului digital. De asemenea, nu putem exclude posibilitatea ca aceasta să afecteze supraviețuirea umană”, a spus Rahman.
El a cerut instituirea unor „bariere de siguranță” pentru protejarea interesului public fără blocarea inovației și a pledat pentru implicarea guvernelor, companiilor, oamenilor de știință, mediului academic și societății civile în elaborarea regulilor internaționale privind inteligența artificială. „Nu în viitor, ci acum. În fiecare zi rămânem tot mai în urmă”, a spus Rahman, referindu-se la necesitatea ca ONU să implice mai activ actorii care dezvoltă și utilizează inteligența artificială.
Rahman a preluat în iunie mandatul de un an la conducerea Adunării Generale a ONU, succedându-i fostului ministru german de externe Annalena Baerbock. Dezbaterea generală, care se desfășoară între 22 și 28 septembrie, reunește 71 de șefi de stat, 45 de șefi de guvern și 11 vicepreședinți, precum și 50 de miniștri și un prinț moștenitor.
