„`html

Birocrația UE sugrumă economia: Cum a ajuns Europa la coada inovației în lume

Europa, deși dispune de un potențial inovativ extraordinar, cu companii de renume și antreprenori talentati, se află în spatele altor regiuni ale lumii, fiind afectată sever de birocrația excesivă, susține Christian Năsulea, lector universitar la Universitatea din București. În cadrul conferinței Free Market Road Show din acest an, Năsulea a subliniat impactul negativ al acestui fenomen, având repercusiuni directe asupra României.

De ce pierde Europa teren în fața altor regiuni

Pe măsură ce Asia, în special țările precum China, India, Coreea de Sud, Japonia și Taiwan, își consolidează poziția, iar Statele Unite continuă să conducă în inovație, Europa se confruntă cu o tot mai mare dificultate de a se adapta. Statistici recente evidențiază o scădere alarmantă a numărului de patente noi înregistrate anual în Europa, comparativ cu aceste țări aflate în avangardă.

Impactul birocrației asupra piețelor

Năsulea atrage atenția asupra modului în care birocrația excesivă poate bloca dezvoltarea startup-urilor și poate determina chiar companiile consacrate să își mute activitățile în jurisdicții mai favorabile, cum ar fi SUA sau Marea Britanie. „Multe dintre companiile inovatoare aleg să se dezvolte în afara Uniunii Europene. Problema principală nu este lipsa de potențial în UE, ci ritmul mai rapid al reglementării în comparație cu inovația”, a explicat Năsulea.

Barierele generate de reglementările exagerate

Conform lectorului universitar, birocrația excesivă nu afectează doar volumul de inovație, ci și modul în care resursele sunt distribuite, mutându-se de la inovație către procese birocratice. Trei mari bariere se ridică: prima este dificultatea de a intra pe piață, datorită costurilor mari necesare pentru respectarea reglementărilor; a doua constă în presiunea financiară generată de aceste reglementări; iar a treia este asimetria, unde companiile mari au avantajul resurselor pentru a se adapta, în detrimentul startup-urilor inovatoare.

Exemple de reglementări problematice

Năsulea subliniază impactul reglementărilor precum Digital Services Act, Digital Markets Act și AI Act, care, deși concepute pentru a proteja consumatorii și a asigura o competiție corectă, impun costuri considerabile companiilor, afectându-le astfel viabilitatea pe piață. Aceste acte generează incertitudini și o scădere semnificativă a capitalului de risc în Europa comparativ cu Statele Unite.

Perspectiva asupra economiei românești

În ceea ce privește România, Năsulea identifică trei canale prin care birocrația excesivă influențează negativ inovația. Deși România are un sector IT robust, o forță de muncă calificată și costuri competitive, antreprenorii se confruntă cu un dublu set de reglementări, atât de la nivelul UE, cât și de la cel local, ceea ce limitează considerabil potențialul de dezvoltare al startup-urilor românești. „Din păcate, în loc să devenim un hub regional al inovației, suntem exportatori de talente”, concluzionează Năsulea, reflectând asupra provocărilor economice actuale.

„`