Azerbaidjanul protestează împotriva unei rezoluții a Parlamentului European
Azerbaidjanul a convocat vineri, 1 mai 2026, ambasadorul Uniunii Europene la Baku, Marijana Kujundzic, pentru a exprima un protest ferm față de o rezoluție recentă adoptată de Parlamentul European. Această rezoluție condamnă detenția prizonierilor de război armeni din Nagorno Karabah și subliniază susținerea UE pentru drepturile armenilor din fosta enclavă armeană, situată pe teritoriul azer. Aceste evenimente sunt relatate de agenția Reuters și preluate de Agerpres.
Perspectiva Azerbaidjanului asupra rezoluției
Ministerul de Externe azer a respins cu fermitate rezoluția Parlamentului European, clasificând-o ca „nejustificată și părtinitoare”. Autoritățile azere argumentează că armenii care au părăsit regiunea Nagorno Karabah au făcut-o din proprie voință. De asemenea, Azerbaidjanul afirmă că persoanele prezentate de UE ca prizonieri de război sunt acuzate de comiterea unor infracțiuni grave, inclusiv crime de război.
Contextul istoric al conflictului
Nagorno Karabah este un teritoriu recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, însă majoritatea populației locale este de etnie armeană. Regiunea a fost sub autoritatea armenilor după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, când aceștia au dorit să se desprindă de guvernul de la Baku. Conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia s-a intensificat, culminând cu două războaie, ultimul dintre ele având loc în 2023, când forțele azere au recucerit controlul asupra regiunii.
Refugiații și justiția
După conflictul din 2023, aproape toți cei 100.000 de armeni din Nagorno Karabah s-au refugiat în Armenia. În ianuarie 2025, unii dintre oficialii acestora au fost judecați la Baku, iar organizațiile internaționale pentru drepturile omului au ridicat îngrijorări în legătură cu corectitudinea proceselor. De asemenea, în februarie 2026, miliardarul armean Ruben Vardanian a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, stârnind și mai mult controverse.
Reacția Parlamentului azer
În urma rezoluției adoptate de Parlamentul European, Parlamentul azer a declarat că va rupe relațiile cu legislativul european, acuzându-l de conducerea unei „campanii de calomniere” împotriva Azerbaidjanului. Această tensiune între Azerbaidjan și celelalte instituții internaționale reflectă complexitatea și sensibilitatea situației din regiunile afectate de conflict.
