Decizia finală a României pe cererea de plată din PNRR
România a primit recent decizia finală din partea Comisiei Europene privind cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această decizie, anunțată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, se dovedește a fi un mix complex de recuperări financiare și pierderi semnificative. România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din suma care a fost inițial suspendată, însă, în același timp, a pierdut 458,7 milioane de euro din cauza întârzierilor și a reformelor care nu au fost implementate corect în trecut.
Contextul cererii de plată
Cererea de plată nr. 3 a fost depusă în data de 15 decembrie 2023 și s-a dovedit a fi una dintre cele mai dificile pe care România le-a abordat până în prezent. Reformele planificate ar fi trebuit să fie implementate corect la momentul depunerii, dar, din păcate, Comisia Europeană a suspendat parțial unele fonduri în mai 2025, considerând că mai multe dintre reforme nu îndepliniseră standardele necesare. România a avut o perioadă de corectare și a transmis explicații suplimentare în 28 noiembrie 2025, însă, la final, patru jaloane cheie nu au fost remediată corespunzător.
Strategiile de recuperare
Începând cu data de 23 iunie, când Dragoș Pîslaru a preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, acesta a valorificat toate opțiunile disponibile pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați. Activitățile au inclus discuții tehnice, clarificări, negocieri și o coordonare strânsă cu instituțiile competente, însoțită de un dialog constant cu structurile Comisiei Europene.
Reforme și jaloane atinse
Ministrul a subliniat câteva realizări importante în cadrul cererii de plată. Prima victorie a fost în domeniul pensiilor speciale, unde România a recuperat 166 milioane euro din cele 231 milioane euro inițial suspendate. Acest dosar a fost complex și s-a confruntat cu mai multe amânări în sistemul judiciar, implicarea prim-ministrului Ilie Bolojan fiind crucială pentru finalizarea cu succes a acestuia.
Impactul reformelor asupra companiilor de stat
Un alt aspect important a fost reforma agenției AMEPIP, care se ocupă cu guvernanța companiilor de stat. Acest efort a condus la recuperarea a 132 milioane euro, datorită contribuției semnificative a viceprim-ministrului Oana Gheorghiu. De asemenea, ministrul Pîslaru a menționat problemele cu companiile de stat din energia României, care au dus la pierderea a 180 milioane euro, din care au fost recuperate doar 48 milioane euro, din cauza lipsurilor în calitățile de selecție a administratorilor.
Provocările în sectorul transporturilor
În ceea ce privește sectorul transporturilor, inclusiv companiile CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, problemele în numirea și selecția directorilor au cauzat pierderea a 15,4 milioane euro, cu doar 4,5 milioane euro recuperate. Ministrul Pîslaru a subliniat că, acolo unde a existat voință politică, România a reușit să recupereze semnificative sume alocate.
Critica sistemului politic
Pîslaru a fost direct în privința responsabilităților, acuzând politicienii care obiectează împotriva modernizării țării prin moțiuni de cenzură. El a subliniat că blocarea reformelor necesare continuării accesării fondurilor europene duce la o prăduire a banului public, demonstrând necesitatea implementării unor criterii stricte și transparente în gestionarea companiilor de stat.
