Deficitul, ratingul și inflația mențin dobânzile ridicate
Economia românească rămâne sub presiunea unor factori care țin costurile de finanțare la niveluri ridicate, în ciuda unor îmbunătățiri vizibile în execuția bugetară. Analiștii avertizează că deficitul bugetar mare, riscul de retrogradare a ratingului de țară și inflația persistentă împiedică o relaxare sustenabilă a dobânzilor.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, consideră că există o îmbunătățire clară a execuției bugetare, susținută de creșterea veniturilor și de reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar. El explică și că diferențele dintre calculele ESA și cele ale Ministerului Finanțelor ar putea fi legate de intrarea unor fonduri europene. Cu toate acestea, economistul subliniază că pericolul nu a trecut, chiar și în scenariul în care peste 90% din banii așteptați din PNRR vor intra până la sfârșitul anului.
Ținta de deficit, condiționată de ultimele tranșe din PNRR
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a arătat în raportul de prezentare a execuției bugetare pe primele nouă luni că ținta de deficit bugetar de 6,2% pentru 2026 are șanse să fie respectată dacă intră și ultimii bani din PNRR. Atingerea țintei depinde de sumele primite efectiv până la 31 decembrie 2026, în cadrul cererilor de plată nr. 5 și nr. 6, aflate în evaluare la Comisia Europeană, a căror componentă de grant însumează 4,23 miliarde de euro, circa 1% din PIB.
Inflația de bază rămâne ridicată
Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, vede în inflație cel mai mare motiv de îngrijorare. Creșterea economică a stagnat, ritmul de creștere a salariilor a încetinit brusc, veniturile reale sunt sub presiune, iar politica fiscală s-a înăsprit. Inflația anuală a scăzut de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, apoi a urcat ușor la 6,6% în septembrie, însă o parte mare a scăderii reflectă efecte de bază favorabile, pe măsură ce majorările din 2025 ale prețurilor la energie, TVA și accize nu mai sunt incluse în comparația anuală.
Indicele CORE2 ajustat al BNR, care exclude prețurile administrate și componentele volatile, a scăzut de la 8,5% la sfârșitul anului 2025 la 6,2% în septembrie, dar rămâne ridicat și nu dă semne că s-ar decupla de rata inflației globale. În ciuda faptului că inflația se situează cu mult peste ținta de 2,5% a BNR, așteptările nu s-au dezancorat complet, iar ancorarea a devenit dependentă de orizontul de timp.
Tătaru consideră că singurul remediu durabil este extinderea capacității productive: infrastructură mai bună, o rată mai mare de participare a forței de muncă, competențe mai solide și un sector al bunurilor tranzacționabile mai extins. Datele Institutului Național de Statistică arată că salariul mediu net din august a fost de 5.688 de lei, în scădere cu 2,3% față de iulie, adică 1.063 de euro, sub nivelul de 1.120 de euro din Bulgaria. Finanțistul Radu Georgescu atrage atenția că este prima dată de la intrarea României în UE când Bulgaria depășește România la salariul mediu net, iar România devine țara cu cel mai mic salariu net din Uniune.
