Franța se împrumută la cele mai mari dobânzi din ultimii 24 de ani, pe fondul violențelor și al incertitudinii politice
Randamentele cerute de piețele financiare pentru a împrumuta statul francez pe zece ani au depășit miercuri pragul de 5%, un nivel nemaiîntâlnit după 2002. Potrivit datelor disponibile în jurul orei 12:30, ora Parisului, dobânda se situa la aproximativ 4,998%, după ce anterior trecuse de pragul psihologic de 5%. Creșterea a fost amplificată de violențele din weekend, care au sporit îndoielile investitorilor privind capacitatea țării de a-și echilibra bugetul.
„Există o lipsă destul de evidentă de încredere” în Franța, a declarat Andrea Tueni, analist la Saxo Bank France. Diferența dintre randamentele obligațiunilor germane pe zece ani, considerate cele mai sigure din Europa, și cele ale obligațiunilor franceze similare a urcat miercuri până la 1,57 puncte procentuale, un nivel nemaiîntâlnit după 2011, în momentul culminant al crizei datoriilor din zona euro. Acest indicator, cunoscut în jargonul financiar drept „spread”, măsoară lipsa de încredere a investitorilor: cu cât decalajul este mai mare, cu atât Franța plătește mai mult pentru a se finanța în comparație cu Germania.
În acest context, Franța se împrumută la dobânzi mai mari decât Italia, unde randamentul era de aproximativ 4,58%, și decât Spania, cu circa 4,06%, două țări considerate mult timp printre verigile slabe din zona euro.
Ministrul francez al Economiei a transmis că „consolidarea fiscală este singura cale de urmat și singurul răspuns credibil pentru piețe” și că autoritățile nu se vor abate de la acest obiectiv. „Mai mult ca niciodată, obiectivul nostru de deficit de 5% (în 2027) rămâne neschimbat”, a adăugat sursa citată.
Analistul Andrea Tueni explică creșterea dobânzilor prin doi factori. În primul rând, prețurile la energie împing inflația în sus, ceea ce are impact asupra politicilor monetare ale băncilor centrale. În contextul unei inflații accelerate, investitorii se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile, ceea ce crește toate costurile cu împrumuturile. „A doua explicație ține mai mult de situația din Franța, legată de situația politică și de deficit, și mai ales de termenele limită destul de complicate cu care se confruntă țara”, a continuat analistul.
„Există votul pentru buget înainte de sfârșitul anului și alegerile prezidențiale din primăvara anului 2027, care adaugă un element de incertitudine specific Franței și explică decalajul față de alte țări din zona euro”, a explicat Andrea Tueni. Având în vedere lipsa de vizibilitate politică și bugetară, analistul consideră că nu există „niciun motiv aparent” pentru ca creșterea dobânzilor să se „calmeze”.
Acest punct de vedere pesimist este împărtășit și de banca elvețiană UBP, care apreciază că există „șanse mici de consolidare fiscală realistă în Franța înainte de alegerile prezidențiale din mai 2027”.
Următorul test pentru datoria publică a Franței va veni vineri, când agenția de evaluare Moody’s urmează să revizuiască ratingul de țară al Franței. În prezent, Moody’s atribuie Franței un rating Aa3, cu o perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că agenția ia în considerare o retrogradare. Un rating mai mic ar putea crește și mai mult costurile de împrumut ale Franței.
