Cuprul rămâne esențial, dar cursa AI explorează fibra optică și diamantele
Cuprul rămâne un element central în dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială, fiind folosit în centrele de date pentru cabluri electrice, transformatoare, bare conectoare, sisteme de răcire și în circuitele cipurilor, memoriilor și componentelor electronice. Cererea este amplificată și de electrificarea sectorului auto, unde vehiculele electrice pot necesita de trei până la patru ori mai mult cupru decât autoturismele convenționale. Rețelele de energie regenerabilă și infrastructura energetică necesită, la rândul lor, extinderi masive pe termen lung, iar cuprul are aplicații importante și în industria de apărare. Prețurile au crescut cu peste 30% în ultimul an.
Raportul Agenției Internaționale pentru Energie, Critical Minerals Outlook for 2026, arată însă că principala provocare rămâne dificultatea dezvoltării de noi surse miniere. Pe baza proiectelor anunțate, oferta globală de cupru primar ar putea înregistra un deficit de 25% în 2035. Doar 5% dintre zăcămintele descoperite în ultimii 35 de ani au fost identificate în ultimul deceniu, iar calitatea minereului s-a degradat cu 40% din 1991, ceea ce a crescut costurile de capital și complexitatea proiectelor.
Pe măsură ce tehnologia avansează, companiile din domeniul AI caută soluții dincolo de cupru. Pentru transmisia semnalului în cipurile de AI, atenția se îndreaptă către fotoni în fibra optică, în locul electronilor din cupru. Printre companiile implicate în fotonică se numără Lumentum, Coherent și Marvell, alături de Corning, care a primit 500 de milioane de dolari de la Nvidia într-o tranzacție ce susține un parteneriat pe termen lung.
Un alt domeniu în care centrele de date caută soluții optime este răcirea, iar aici apar diamantele. Conductivitatea termică a diamantului depășește 2.000 W/mK, fiind de peste cinci ori mai mare decât cea a cuprului. În februarie 2026, Akash Systems a anunțat livrarea unor servere echipate cu cipuri Nvidia H200 și sisteme de răcire pe bază de diamant, una dintre primele aplicații comerciale. Utilizarea diamantului pentru răcirea cipurilor existente este diferită de fabricarea semiconductorilor din diamant, o tehnologie mai complexă, limitată de substraturi costisitoare și de o producție redusă.
Prețurile diamantelor au scăzut, remodelând alegerile consumatorilor pe măsură ce pietrele create în laborator devin mai accesibile. În septembrie 2026, un diamant natural standard de un carat costa aproximativ 3.900 de dolari, în scădere cu 51% față de acum cinci ani, iar diamantele create în laborator au înregistrat scăderi și mai accentuate, prețurile en gros scăzând cu peste 75% din 2022. China reprezintă peste 60% din oferta globală. Deja utilizate pe scară largă pentru unelte de tăiere, găurire și șlefuire, diamantele create în laborator pot disipa căldura generată de procesoarele puternice.
Previziunile sugerează că piața industrială mai largă a diamantelor create în laborator s-ar putea extinde de la aproximativ 2,1 miliarde de dolari în 2025 la 4,3 miliarde de dolari în 2034, deși amploarea comenzilor legate de AI rămâne incertă. Printre companiile listate cu expunere în domeniu se numără Coherent, care dezvoltă materiale din diamant pentru disiparea căldurii, și Sumitomo Electric, care produce monocristale de diamant și materiale legate de semiconductori. Anglo American are expunere prin participația de 85% în De Beers, proprietarul Element Six, specializată în diamante industriale, deși vânzarea planificată a De Beers ar putea schimba această poziție.
Diamantele reprezintă doar o parte din activitățile acestor grupuri, astfel încât creșterea cererii s-ar putea să nu se traducă imediat într-o creștere semnificativă a profiturilor. Dacă producția specializată nu ține pasul cu comenzile din domeniul tehnologic, prețurile din acest segment ar putea scădea mai lent sau chiar ar putea începe să crească, iar orice efect asupra prețurilor bijuteriilor rămâne incert. Pentru investitori, întrebarea cheie este care producători pot transforma aplicațiile emergente în comenzi recurente și profituri.
În ciuda acestor evoluții, cuprul va rămâne probabil esențial pentru infrastructura industrială și cea de inteligență artificială în anii următori. Legăturile optice ar putea înlocui anumite conexiuni de comunicații din cupru, iar materialele pe bază de diamant pot îmbunătăți disiparea căldurii, dar combinația unică a cuprului între conductivitate, versatilitate și scalabilitate economică îl menține coloana vertebrală a infrastructurii tehnologice globale în viitorul previzibil.
