Cum va rezista sistemul energetic românesc în primele zile după ce se va opri complet centrala de la Cernavodă
În data de 13 august 2026, al doilea reactor al centralei de la Cernavodă va fi oprit complet, conform informațiilor preliminare. Această oprire va lăsa România fără capacitate nucleară pentru o perioadă nedeterminată, în contextul unui deficit energetic resimțit în întreaga regiune. Este esențial să analizăm cum se va restructura consumul și producția de energie în zilele imediat următoare, având în vedere că acestea ar putea influența stabilitatea sistemului energetic național.
O primă observație este că, în vârful consumului de seară, se preconizează o scădere a acestuia. În ultimele zile, vârful consumului a ajuns la 7.660 MW. Totuși, cu o prognoză de scădere a temperaturilor, specialiștii estimează că, în seara zilei de 13 august, consumul maxim va ajunge doar la 7.000 MW. Această diferență echivalează cu puterea unui reactor nuclear de la Cernavodă, indicând, astfel, că situația nu va fi catastrofală, cel puțin în primele zile.
Producția de energie eoliană va experimenta o creștere. Conform prognozelor, la data de 13 august, centralele eoliene ar putea genera aproximativ 900 MW pe medie orară. Acest lucru sugerează că, în prima zi de oprire a centralei, energia eoliană va compensa parțial reactorul lipsă. Este important de menționat că distribuția acestei energii în cursul zilei poate varia, iar în ziua următoare, vineri, este așteptată o scădere a producției eoliene la 400 MW, iar în weekend, acesta va reduce și mai mult, coincizând cu scăderea consumului general.
De asemenea, producția de energie fotovoltaică rămâne constantă. În ciuda faptului că această producție este concentrată în timpul zilei, sistemul solar va continua să furnizeze o medie zilnică de 800-900 MW, chiar și în perioada de joi până duminică. Aceasta reprezintă o oportunitate de a economisi resursele convenționale, cu impact pozitiv asupra utilizării apei sau gazelor, mai ales în condițiile în care apa este în cantitate redusă iar gazul își menține un preț ridicat. Este esențial de știut că, în prezent, unele grupuri de generare pe gaz sunt oprite.
Hidroelectrica dispune încă de un volum semnificativ de apă stocată în lacurile de acumulare, echivalent cu 2 TWh de energie electrică. Deși nivelul apei a scăzut recent din cauza consumului crescut în orele de seară, există opțiuni pentru a de-stoca apă suplimentară, sporind astfel producția în momentul în care se va confrunta cu o criză de energie.
Există, de asemenea, perspective de a adăuga 300 MW din cărbune, datorită activării unui grup de la Rovinari, care se află în rezervă tehnică. Cu toate că nu sunt disponibile detalii precise despre cantitatea de cărbune necesară, se anticipează că acest grup ar putea compensa semnificativ din puterea reactorului de la Cernavodă.
Deși nu se pot exclude eventuale diminuări ale importurilor sau daune în rețea, perspectiva generală sugerează că, cel puțin pentru primele zile, sistemul energetic românesc poate funcționa fără restricții severe în consum, conturând astfel un tablou mai optimist decât s-ar fi așteptat inițial.
Este relevant să menționăm că centrala de la Cernavodă a fost oprită complet și în luna mai a acestui an, ceea ce a dus la o absență de energie nucleară timp de trei săptămâni din cauza unei avarii tehnice.
