Nereguli la Autoritatea care se ocupă de rachetele antigrindină
Fermierii din România au ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența sistemelor antigrindină, solicitând evaluări independente înaintea reluării tragerilor. Conform unui raport al Corpului de Control al Prim-Ministrului, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) a fost găsită în neregulă în privința implementării acestui program, ceea ce stârnește îngrijorări serioase. Într-un comunicat de presă, reprezentanții Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) subliniază că sistemul nu ar trebui să primească noi alocări în condițiile actuale, fără o evaluare transparentă a eficienței și siguranței intervențiilor.
Deficiențele constatate
Raportul detaliază o serie de deficiențe structurale în implementarea programului antigrindină, incluzând utilizarea ineficientă a fondurilor publice și o concurență limitată în selecția operatorilor. De asemenea, s-au identificat probleme în evaluarea impactului asupra mediului și lipsa unei monitorizări independente a eficienței acțiunilor desfășurate în atmosferă. În perioada 2010-2024, programul a avut un grad de realizare alarmant de doar 39%, fără a finaliza unitățile de creștere a precipitațiilor planificate.
Cresterea cheltuielilor fără rezultate
Cheltuielile cu personalul și întreținerea infrastructurii au ajuns la 94,1 milioane lei până la sfârșitul anului 2025, dintre care 80,9 milioane lei s-au dus spre conservarea și paza echipamentelor. Aceasta ridică întrebări cu privire la gestionarea responsabilă a resurselor publice, în condițiile în care rachetele antigrindină nu au fost utilizate din 2025. Fermierii subliniază că nerealizările sistemului nu sunt doar întârziere administrative, ci constituie un semnal de alarmă pentru eficiența utilizării banului public.
Acuzațiile forumului APPR
Forumul APPR afirmă că măsurile desfășurate în cadrul acestui program nu trebuie să continue fără o evaluare independentă a eficienței și siguranței sistemului. Aceștia contestă reluarea automată a activităților fără dovezi clare și studii publice de impact. În opinia lor, orice soluție financiară din fonduri publice trebuie fundamentată științific și să fie comparată transparent cu alte alternative, enfatizând că aprobarea unui program fără aceste evaluări ar perpetua problemele actuale.
