Coridorul de Energie Verde: un proiect de 22 de miliarde de euro care leagă Marea Caspică de Europa Centrală
Un proiect energetic de amploare, evaluat la 22,1 miliarde de euro, urmărește să conecteze Azerbaidjanul, Georgia, România și Ungaria printr-un sistem de transport al energiei electrice care traversează Marea Neagră. Coridorul de Energie Verde ar urma să schimbe harta energetică a regiunii, facilitând transferul de energie regenerabilă din zona Caucazului către Uniunea Europeană.
Compania Green Energy Corridor Power Co. (GECO), înregistrată la București, a fost înființată pentru a proiecta, finanța, construi și exploata acest sistem. Societatea mixtă este controlată în cote egale de operatorii de transport și de sistem AzerEnerji din Azerbaidjan, Georgian State Electrosystem (GSE) din Georgia, Transelectrica din România, precum și de compania energetică de stat din Ungaria, MVM, împreună cu MAVIR, operatorul de transport și de sistem din această țară.
Structura investiției și traseele cablurilor submarine
Din totalul de 22,1 miliarde de euro, componenta de transport ar costa 14,3 miliarde de euro, iar capacitățile dedicate de producție a energiei electrice din surse regenerabile ar însuma 7,8 miliarde de euro. Proiectul presupune instalarea a trei cabluri submarine de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC), fiecare cu o capacitate de 1,3 GW, care ar funcționa la 525 kV.
Cablurile ar traversa Marea Neagră între Anaklia, pe coasta georgiană, și Constanța Sud, în România, pe o distanță de aproximativ 1.120 de kilometri fiecare, la adâncimi de până la circa 2.200 de metri. Pe teritoriul Georgiei, linii aeriene și subterane ar traversa țara până la coastă, iar stațiile de conversie de la Ksani și Tskaltubo ar conecta coridorul la rețeaua georgiană în ambele direcții, permițând Georgiei să exporte surplusul de energie regenerabilă și să importe atunci când are nevoie.
Calendarul punerii în funcțiune
Prima și cea mai lungă linie, de la Baku la Albertirsa, lângă Budapesta, este programată să fie pusă în funcțiune în 2032. Traseul va avea peste 3.000 de kilometri și va traversa Marea Neagră între Anaklia și Constanța Sud. A doua linie, prevăzută pentru 2036, va ajunge la Domnești, lângă București.
Segmentul Constanța Sud–Albertirsa ar urma să aibă o capacitate de 2 GW, superior celorlalte segmente. GECO urmărește ca transferurile de energie electrică către Uniunea Europeană să ajungă la un total de 20 TWh pe an, prima linie urmând să asigure 8 TWh. Studiul de fezabilitate al proiectului a fost aprobat în iulie, iar ultima discuție a acționarilor a avut loc în octombrie.
Posibila conductă de hidrogen și statutul european
Participanții analizează și posibilitatea construirii unei conducte de hidrogen pe întregul traseu, de la Baku la Albertirsa. Sunt luate în calcul cinci variante de diametru, între 16 și 36 de țoli, care ar permite transportul a între 100.000 și 950.000 de tone pe an, respectiv între 3,3 TWh și 31,7 TWh. Investiția este estimată la 6,6–13 miliarde de euro.
GECO urmărește să obțină statutul de proiect de interes comun (PMI) în cadrul Regulamentului privind rețelele trans-europene de energie (TEN-E) al Uniunii Europene. De asemenea, Azerbaidjanul, Georgia, Turcia și Bulgaria lucrează în paralel la un coridor terestru pentru energie verde.
Particularitățile de mediu ale Mării Negre
La adâncimi de 150–200 de metri, Marea Neagră nu mai conține oxigen dizolvat, dar conține hidrogen sulfurat, iar viața pe fundul mării adânci este foarte săracă. Aici s-ar afla cea mai mare parte a cablurilor, Marea Neagră fiind cel mai mare bazin marin anoxic din lume.
Din acest motiv, studiile marine se concentrează asupra platformei continentale și a zonelor de ieșire la țărm din Georgia și România, unde habitatele, pescuitul și turismul sunt cele mai vulnerabile, precum și asupra patrimoniului cultural din ape adânci, conservat de apa anoxică.
