Inteligența artificială în firmele din România: utilizare largă, dar integrare superficială
Peste șase din zece firme românești cu cel puțin 10 angajați folosesc într-o formă sau alta inteligența artificială, însă doar 3,3% au integrat-o în procesele interne, arată un studiu comandat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia, realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.003 firme.
Conform cercetării, 61,7% dintre companii utilizează IA în diverse moduri, dar numai 13,5% o folosesc în mod regulat. În 56% dintre firmele care apelează la IA, tehnologia ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați. Datele Eurostat plasau România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea IA în firme, cu 5,2%, însă studiul măsoară utilizarea mai larg, incluzând folosirea informală a unor instrumente precum chatbot-urile de către angajați.
Pregătire instituțională redusă
Doar 20% dintre firme au vreo măsură de formare a angajaților pentru utilizarea IA, 26% au cel puțin o regulă privind utilizarea responsabilă a tehnologiei, iar 15% consideră IA o componentă importantă a strategiei proprii. În majoritatea cazurilor, tehnologia este folosită fără reguli, fără formare și fără infrastructura digitală necesară pentru câștiguri de productivitate.
Digitalizarea, factorul decisiv
Nivelul de digitalizare contează mai mult decât dimensiunea firmei. Aproape jumătate dintre companii, respectiv 46%, nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate în studiu, iar ponderea urcă la 55% în rândul firmelor cu 10-25 de angajați, față de 3% în cazul companiilor mari. Utilizarea IA crește de la 33% la firmele fără instrumente digitale la 91% la cele care folosesc trei sau mai multe astfel de instrumente, iar la același nivel de digitalizare mărimea firmei nu mai are un efect semnificativ.
Investiții dorite, dar dependente de finanțare
Circa 30% dintre firme intenționează să investească în IA, ponderea variind de la 6% în rândul celor fără instrumente digitale la 75% în rândul celor cu cinci sau mai multe. Dintre companiile care vor să investească, 78% au nevoie de finanțare externă. La polul opus, 39% dintre firme nu au analizat IA și nu o consideră relevantă pentru activitatea lor.
Alexandru Dănescu, coautor al studiului, a explicat că economia românească nu se confruntă cu o lipsă de interes față de IA, ci cu o problemă de digitalizare: aproape jumătate dintre firme sunt deloc sau slab digitalizate, astfel încât IA înseamnă, în aceste organizații, cel mult un chatbot folosit de un angajat. El a subliniat că finanțările publice ar trebui să înceapă cu digitalizarea de bază, înaintea oricărui demers de integrare a IA.
Recomandări și context instituțional
Schema PNRR „Digitalizarea IMM-urilor”, singura de granturi pentru firmele care vor să se echipeze digital, are termen de plată 30 octombrie 2026. Programul de guvernare 2026-2028 anunță vouchere pentru adoptarea IA, cloud și securitate cibernetică în IMM-uri, fără a preciza însă bugetul și calendarul acestora.
Studiul propune trei principii pentru finanțările viitoare: banii publici pentru IA să ajungă la firmele care o folosesc, nu doar la cele care o dezvoltă; digitalizarea de bază să precede IA, primul pas fiind un instrument digital pentru funcții de bază, precum gestiunea electronică a documentelor; sprijinul să ajungă și la firmele care nu îl caută, prin diagnostic digital gratuit oferit la scară largă și exemple aplicate de folosire a IA în companii din același sector.
Studiul a fost dezbătut în cadrul evenimentului „Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?”, urmat de un panel la care au participat Radu Mihaiu, președintele Comisiei IT&C din Camera Deputaților, Cristi Movilă, fondator și CEO al OptiComm.AI, și Radu Postolache, președintele ANIS și General Manager al Qualysoft. A urmat un dialog cu Bogdan Dumitru, ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, care a subliniat că statul ar trebui cel puțin să nu creeze obstacole suplimentare mediului de afaceri.
Ministrul delegat a detaliat și măsura voucherelor propuse: acestea ar urma să ajute în primul rând IMM-urile să valideze un proces sau o integrare a componentelor IA în ecosistemul lor, iar dacă procesul produce rezultatele scontate, să fie implementat complet. „Vorbim de două lucruri: să ajutăm IMM-urile să obțină, să fie capabile să valideze, să aibă acces la resurse pentru validarea unui proces, iar dacă procesul produce rezultatele scontate, atunci să fie implementat complet”, a declarat Bogdan Dumitru.
Sondajul a fost realizat de MIA între 30 iunie și 28 iulie 2026, prin 1.003 interviuri telefonice cu decidenți din firme cu cel puțin 10 angajați, iar rezultatele sunt ponderate pentru a fi reprezentative la nivel național. Autorii studiului sunt Roland Kristo, Alexandru Dănescu și Vlad Zaha.
