Val de insolvențe în România: vârful presiunii, așteptat la începutul lui 2027
Numărul firmelor care intră în insolvență va continua să crească în această iarnă, iar vârful presiunii este așteptat la începutul anului 2027. În septembrie, insolvențele din restaurante și HoReCa au urcat cu 233%, cele din transportul rutier de mărfuri cu 73%, iar cele din construcțiile de clădiri cu 38%.
În primele opt luni ale anului, au intrat în insolvență 4.782 de firme și persoane fizice autorizate, cu aproape 5% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Primul semestru a fost cel mai slab din ultimii opt ani, cu 3.855 de proceduri noi, în creștere cu 12,4%. După o vară mai liniștită, cu 357 de cazuri noi în august, septembrie a adus o nouă accelerare, cu 869 de dosare deschise, cel mai ridicat nivel lunar din ultimii ani. Dacă ritmul se menține, 2026 ar putea depăși pragul de 7.000 de insolvențe.
Trei motive pentru o iarnă mai grea
Primul motiv este energia. De la 1 aprilie, piața gazelor s-a liberalizat pentru companii, iar prețul angro s-a dublat între februarie și septembrie. Contractele pentru iarna 2026-2027 se tranzacționează în jurul a 380 de lei pe MWh, iar energia pentru primul trimestru din 2027 se vinde cu 861-905 lei pe MWh pe piața la termen.
Al doilea motiv este consumul. Gospodăriile au cheltuit cu 2,5% mai puțin în primul semestru, iar vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut în iulie cu 5,7%, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană. Inflația a coborât la circa 6%, dar salariile reale rămân sub nivelul de anul trecut.
Al treilea motiv ține de costul banilor și de curs. Dobânda-cheie a BNR a rămas la 6,5%, iar creditele sunt în continuare scumpe. Euro a atins în octombrie un nou maxim istoric, de peste 5,35 lei. În plus, PNRR s-a încheiat la 31 august, iar din 2027 intră în vigoare impozitarea clădirilor nerezidențiale la valoarea de piață.
Cinci sectoare concentrează trei sferturi din cazuri
Insolvențele nu sunt distribuite uniform în economie. În cifre absolute, comerțul conduce, cu 1.082 de insolvențe în primele opt luni, urmat îndeaproape de construcții, cu 1.044 de cazuri. Raportat la numărul de firme active, construcțiile rămân sectorul cu cel mai mare risc. Agricultura a avut cea mai rapidă creștere, de peste 52%.
Cele mai mari creșteri regionale ale insolvențelor s-au înregistrat în Vaslui (+108%), Bistrița-Năsăud (+78%) și Vrancea (+69%). La polul opus, Cluj, Bihor și Timiș au înregistrat scăderi.
Efectul de domino și riscul pentru firmele sănătoase
Creditul bancar acordat companiilor reprezintă în România aproximativ 20% din PIB, față de circa 50% în Polonia, Cehia sau Ungaria. Creditele de la bănci și IFN-uri acoperă doar 8,8% din totalul pasivelor companiilor, restul venind din amânarea plăților către furnizori. România este pe primul loc în UE la ponderea creditului comercial între companii.
Rata creditelor neperformante la companiile nefinanciare a urcat la 5,6%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul de acum un an și de două ori peste media sistemului bancar, de 2,8%. La finalul trimestrului al doilea, 48.028 de companii aveau deja datorii restante la stat de 77,6 miliarde de lei.
Concordatul preventiv, folosit rar
Concordatul preventiv permite unei companii aflate în dificultate să negocieze cu creditorii un plan de restructurare înainte să ajungă în incapacitate de plată. În primul semestru au fost deschise 98 de concordate preventive, față de 64 în aceeași perioadă din 2025. Pentru fiecare firmă care încearcă să se salveze prin prevenție, aproximativ 40 intră direct în insolvență.
Din cele 691 de cereri de concordat preventiv depuse între 2021 și iunie 2026, 459 au fost admise, dar doar 11 companii au ieșit din procedură cu planul integral îndeplinit și fără să ajungă ulterior în insolvență. Companiile cu afaceri de peste 500.000 de euro reprezintă circa 60% dintre cele care apelează la procedură.
