Daniel Zamfir promite un accent puternic pe materiile prime critice și pe resursele minerale ale României
Materiile prime critice vor fi un punct esențial în politica Ministerului Economiei, iar România trebuie să se poziționeze ca furnizor de materii prime critice prelucrate, nu ca exportator de resursă brută, a declarat Daniel Zamfir, ministrul propus pentru Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism, la audierile din comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului.
„Vreau să poziționăm România ca furnizor pentru materiile prime critice prelucrate, atenție, prelucrate, nu ca exportator de resursă brută, bineînțeles, în conformitate cu Regulamentul european privind materiile prime critice. Vom finaliza și implementăm rapid planul de acțiune al strategiei naționale pentru resurse minerale neenergetice 2035”, a afirmat Zamfir.
După audieri, ministrul propus a precizat că va fi declanșată o cercetare geologică amănunțită pentru a stabili pe ce resurse minerale se poate baza România. El a menționat exploatarea de grafit de la Baia de Fier, în zona Salrom, pe care vrea să o pună în funcțiune, și a vorbit despre posibilitatea de a extrage materiale din haldele de steril abandonate de la Cuprumin și Salrom, folosind tehnologie modernă.
Comisiile de specialitate din Camera Deputaților și Senat, reunite, au dat aviz favorabil lui Daniel Zamfir pentru portofoliul de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, cu 48 de voturi pentru, 26 împotrivă și două abțineri.
Mina de grafit de la Baia de Fier, redeschisă pentru un proiect strategic european
Activitatea în arealul minei Baia de Fier din județul Gorj, unde există două perimetre cu rezervă omologată pentru grafit la Catalinu și Ungurelașu, va fi reluată, potrivit unei hotărâri aprobate de Guvern la 14 august 2026. Mina Catalinu și cariera Ungurelașu vor fi scoase de pe lista unităților pentru care s-a aprobat anterior închiderea definitivă.
Decizia a fost luată în perspectiva demarării proiectului strategic „Battery-Grade Graphite Extraction Project at Baia de Fier Site Sustainable Development and Innovation for the Future of Energy of the European Union”, inițiat de Societatea Națională a Sării SALROM SA. Este unul dintre cele trei proiecte românești aflate pe Lista proiectelor strategice adoptată de Comisia Europeană în martie 2026, în contextul Regulamentului European privind aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice. Proiectul include dezvoltarea infrastructurii de extracție și instalarea de echipamente care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate, esențial pentru bateriile vehiculelor electrice și pentru sistemele de stocare a energiei. SALROM deține licență de concesiune a exploatării de șisturi grafitoase în perimetrul Ungurelașu-Polovraci.
Grafenul, materialul considerat resursa secolului XXI
Grafitul este materia primă din care se obține grafenul, un material cu o rezistență de până la 200 de ori mai mare decât a oțelului, dar de 1.000 de ori mai ușor decât o foaie de hârtie, și cel mai bun conductor de electricitate disponibil în prezent. Grafenul este o variantă bidimensională a grafitului, cu atomi de carbon dispuși într-o rețea foarte subțire. A fost descoperit și izolat în 2004 de cercetători de la Universitatea din Manchester, lucrare care le-a adus unora dintre ei Premiul Nobel pentru Fizică în 2010.
În noua industrie energetică, grafenul își găsește aplicații în circuite integrate mai rapide, în construcția panourilor solare și în unități de stocare ultrarapidă a energiei. Un panou solar cu grafen are o conductivitate cu 52% mai ridicată decât unul fabricat acum la scară industrială, iar o baterie cu grafen se încarcă de cinci ori mai repede decât una litiu-ion și înmagazinează cu 45% mai multă energie.
România are în față provocarea tranziției energetice, care va afecta puternic zonele carboniere ale Gorjului și Văii Jiului. Exact în Gorj se află singura mină de grafit din România, care producea circa 40.000 de tone pe an acum un sfert de secol. Comisia Europeană susține financiar dezvoltarea noii industrii non-carbon, mai ales în zonele afectate, ceea ce ar putea reprezenta o șansă majoră de dezvoltare pentru Oltenia.
