Nazare: Deficitul bugetar trebuie redus la 6,2% din PIB în 2026, iar bugetul pentru 2027 este un test major de responsabilitate
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că obiectivul principal pentru anul 2026 este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB, însă a avertizat că acest pas nu reprezintă o victorie, ci doar o etapă necesară, iar eforturile de consolidare fiscală vor trebui continuate și în 2027. Declarațiile au fost făcute într-o postare publicată pe Facebook.
Potrivit ministrului, bugetul pentru anul 2027 va reprezenta un test major de responsabilitate și trebuie construit pe venituri realiste, priorități clare și cheltuieli pe care statul le poate susține efectiv. „Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente, fără resursele necesare pentru finanțarea lor. Orice nou obiectiv trebuie însoțit de o întrebare simplă: care este sursa de finanțare?”, a scris Nazare.
Ministrul a subliniat că România nu se află încă în etapa unei relansări economice fără constrângeri, ci în etapa stabilizării și a redresării derapajelor. În acest context, menținerea disciplinei bugetare este esențială pentru evitarea unor noi dezechilibre.
Deficitul a scăzut, dar datoria publică și costurile cu dobânzile au crescut
Nazare a arătat că deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar în primele opt luni din 2026 deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în perioada similară a anului trecut. În termeni concreți, este vorba despre un deficit mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei față de primele opt luni ale anului trecut.
„Nu sunt doar date statistice – înseamnă dobânzi care consumă resurse pentru educație, sănătate sau infrastructură, vulnerabilitate în fața crizelor și mai puține opțiuni pentru viitorul tuturor”, a afirmat ministrul, precizând că rezultatele au fost obținute în urma unor decizii dificile, a controlului cheltuielilor și a unor măsuri de consolidare aplicate cu rigoare.
În același timp, datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, echivalentul a circa 1.205 miliarde de lei. În primele opt luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei, în creștere cu 26,7% față de aceeași perioadă din 2025, iar pentru întregul an costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB.
Provocările anului 2027: dispariția granturilor PNRR și presiunea datoriei publice
Ministrul Finanțelor a explicat că în 2027 se vor elimina granturile din PNRR, în timp ce costul datoriei publice continuă să consume resurse importante, presiunile asupra bugetului și așteptările sociale rămân ridicate, iar necesarul de finanțare continuă să apese asupra bugetului. La finalul acestui an, nivelul deficitului rămâne dublu față de ținta europeană de 3% din PIB.
Un alt obiectiv esențial menționat de Nazare este protejarea ratingului suveran al României și menținerea țării în afara categoriei „junk”. Ministrul a precizat că prima evaluare de rating va fi în ianuarie, din partea agenției Fitch, dar în cazul unui derapaj semnificativ oricare altă agenție poate repune cu efect imediat ratingul României în discuție prin convocarea unui comitet de rating ad-hoc.
„Fără credibilitate, finanțarea devine mai scumpă, investițiile sunt afectate, iar presiunea asupra cetățenilor și costurilor zilnice crește”, a avertizat ministrul, subliniind că încrederea creditorilor externi se menține într-un echilibru fragil.
Consolidare fiscală fără sacrificarea investițiilor
Nazare a susținut că ajustarea bugetară trebuie realizată fără afectarea investițiilor care contribuie la creșterea productivității, menționând că investițiile au crescut cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026. Consolidarea fiscală trebuie continuată strategic, printr-un management responsabil al cheltuielilor, continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării, prioritizarea cheltuielilor și protejarea investițiilor care cresc productivitatea.
„Disciplina nu înseamnă renunțare la dezvoltare. Înseamnă să reconstruim baza, fără să lăsăm datorii generațiilor următoare. România nu trebuie să aleagă între creștere și responsabilitate”, a conchis ministrul Finanțelor, adăugând că țara trebuie să redevină credibilă, riguroasă și capabilă să își respecte angajamentele.
