FMI avertizează marile economii: amânarea ajustărilor fiscale va fi tot mai dureroasă
Fondul Monetar Internațional a lansat miercuri un apel urgent către economiile avansate și celelalte state pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale, diminuarea deficitelor și scăderea nivelului datoriei publice, avertizând că amânarea acestor măsuri nu ar face decât să îngreuneze situația în anii următori.
Directorul Departamentului pentru Afaceri Fiscale din cadrul FMI, Rodrigo Valdes, a subliniat că randamentele în creștere pentru obligațiunile suverane amplifică presiunile fiscale, într-un moment în care media datoriei publice este pe cale să atingă 100% din Produsul Intern Brut, cel mai ridicat nivel înregistrat de la Al Doilea Război Mondial. Această situație lasă țărilor o marjă de manevră redusă pentru amânări.
„Acum spunem că este o chestiune urgentă și că trebuie acționat acum, deoarece condițiile s-au schimbat”, a declarat Valdes, subliniind riscurile generate de presiunile inflaționiste, de nivelurile ridicate ale datoriei globale și de creșterea randamentelor obligațiunilor suverane. „Așadar, dacă doriți un mesaj simplu: am accentuat caracterul urgent al apelului nostru”, a adăugat oficialul FMI.
Înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, care au loc săptămâna aceasta la Bangkok, Valdes declarase că rezultatele fiscale din acest an sunt mai slabe decât se anticipa în urmă cu șase luni și mai slabe decât cele de acum un an. Majoritatea țărilor iau în prezent în calcul creșterea cheltuielilor, în loc să adopte măsuri de austeritate.
Oficialul FMI a precizat că provocarea pentru principalele economii avansate, confruntate cu niveluri ridicate ale datoriei, constă în obținerea sprijinului politic pentru planuri concrete de limitare a costurilor de finanțare pe termen mediu și de reducere a propagării către restul lumii.
„Cu cât țările așteaptă mai mult, cu atât ajustarea devine mai dureroasă”, a precizat FMI într-un articol publicat pe blogul instituției. Amânarea ajustărilor ar duce la creșterea poverii dobânzilor și a vulnerabilităților fiscale, restrângând și mai mult opțiunile de politică economică.
Prețurile ridicate ale petrolului, inflația persistentă, cererea mai mare de investiții și avansul peste așteptări al inteligenței artificiale au dus la creșteri accentuate ale randamentelor titlurilor de stat pe termen lung în ultimele luni. Randamentul mediu al obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani din statele G7 a crescut cu peste 110 puncte de bază între februarie și septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele aproape două decenii.
Potrivit instituției financiare internaționale, până în 2031, costul mediu efectiv al finanțării guvernamentale va urca la 3,7%, față de 2,3% în 2021. În Statele Unite, se preconiza că plățile aferente dobânzilor vor ajunge la 5,3% din PIB, în creștere de la 2,8% din PIB înainte de pandemia de COVID.
Această cifră este și mai mare în țările cu venituri mici, unde plățile pentru dobânzi absorb în prezent peste 15% din veniturile fiscale, comparativ cu un cost mediu de aproximativ 9% în perioada 2011-2019. În prezent, în multe țări, dobânzile la datoria publică depășesc ratele de creștere nominală, ceea ce va îngreuna și mai mult eforturile acestora de a-și stabiliza datoria, avertizează FMI.
