Fondul Sănătății a încheiat primele opt luni din 2026 cu excedent de 1,7 miliarde de lei, după șase ani de deficite
Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), din care este finanțat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a înregistrat un excedent de aproximativ 1,7 miliarde de lei în primele opt luni din 2026. Rezultatul vine după o perioadă de șase ani în care intervalul ianuarie – august s-a încheiat, în fiecare an, cu deficit, care în majoritatea anilor a depășit un miliard de lei.
Excedentul din 2026 a fost obținut cu cele mai mici subvenții primite de la stat din 2020 încoace, ceea ce arată o scădere a dependenței fondului față de banii virați de la buget, atât în pondere, cât și în valoare absolută.
Contribuțiile de asigurări acoperă peste 89% din veniturile fondului
Veniturile totale ale FNUASS au ajuns la 59 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 9% mai mari decât cele din aceeași perioadă a anului 2025. Plățile efectuate din fond se ridică la 57,3 miliarde de lei, în creștere cu 4,5% față de perioada similară a anului precedent.
Veniturile din contribuții de asigurări, în special din CASS, au urcat la 52,6 miliarde de lei, cu 15% mai mult decât în primele opt luni din 2025. Ponderea acestor venituri în totalul încasărilor fondului a crescut cu aproape 5 puncte procentuale, până la peste 89%. În același timp, ponderea subvențiilor virate de stat a scăzut cu 5,93 puncte procentuale, ajungând la 1,79% din veniturile FNUASS.
Legea 141/2025 a extins bazinul de plătitori de CASS
Schimbarea este atribuită mai multor acte normative — Legea 296/2023, OUG 34/2024, OUG nr. 93/2023 și Legea 141 din 2025 —, ultima fiind considerată cea mai profundă modificare în finanțarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate din ultimii 27 de ani.
Legea 141/2025 a eliminat scutirile de la plata CASS pentru numeroase categorii de persoane, inclusiv statutul de coasigurat, de care beneficiau peste 650.000 de oameni în august 2025. Măsura a extins bazinul de plătitori de CASS cu cel puțin 2,6 milioane de persoane care anterior erau asigurate fără plata contribuției.
Eliminarea excepțiilor a generat venituri totale de peste 3,76 miliarde de lei în primele opt luni din 2026. Cea mai mare parte, 3,7 miliarde de lei, provine din CASS reținută pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei, pentru partea din pensie care depășește acest prag. Alte peste 55 de milioane de lei au fost virate de ANAF la fond, plătite de persoanele fizice care s-au asigurat opțional la sănătate.
Taxa clawback, al doilea pilon de finanțare
Încasările din taxa clawback, plătită de deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor, au ajuns la 5,3 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 23% mai mari decât în aceeași perioadă a anului 2025. Subvențiile virate la FNUASS depășesc 1 miliard de lei și sunt de aproape patru ori mai mici decât cele primite în intervalul similar din 2025.
Deficitele anilor anteriori
În primele opt luni din 2025, fondul a avut un deficit de 727 de milioane de lei, de peste șase ori mai mic decât cel din perioada similară a anului 2024. Scăderea a fost influențată de creșterea substanțială a subvențiilor primite de la stat.
În 2024, deficitul FNUASS a fost de 4,5 miliarde de lei, cu peste 43% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2023, în contextul în care subvențiile de la stat au scăzut cu 50%, până la 1,9 miliarde de lei. Încasările din contribuții au crescut cu 38%, ca urmare a majorării salariului minim, eliminării facilităților fiscale din construcții și agricultură și includerii tichetelor de masă în baza de calcul al CASS.
În primele opt luni din 2023, deficitul a fost de 3,12 miliarde de lei, iar în 2022 de 3,17 miliarde de lei, cu peste 51% mai mare decât în 2021. În 2021, an marcat de pandemie, deficitul a depășit 2 miliarde de lei, iar fondul a primit subvenții de peste 5 miliarde de lei, cele mai mari din ultimii opt ani.
În 2020, primul an de pandemie, deficitul a fost de 1,98 miliarde de lei, ușor mai mic decât în 2019, pe fondul cvintuplării subvențiilor față de intervalul similar din 2019. În 2019, deficitul a fost de aproape 2 miliarde de lei, iar cheltuielile fondului au crescut într-un ritm de cel puțin două ori mai mare decât veniturile.
