Bateriile din România, tot mai importante în vârful de consum de seară
Capacitatea de stocare a energiei electrice în baterii din România este încă redusă raportat la nevoile sistemului energetic național, dar devine din ce în ce mai vizibilă, mai ales în orele de vârf de consum de seară. Datele au fost prezentate de Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei, la evenimentul Green EPC.
În acest moment, în România sunt operaționali 1.162 MW putere și 2.312 MWh capacitate de stocare în baterii. În prima săptămână din octombrie, această capacitate a fost utilizată în proporție de 97,2%, un grad de utilizare mai ridicat decât în lunile anterioare, potrivit datelor care acoperă perioada 1 august – 7 octombrie.
Peste jumătate din capacitate, folosită în intervalul 19-23
Contribuția cea mai importantă a stocării este în vârful de consum de seară, când operatorii obțin și cel mai bun preț pentru energia descărcată. Mai mult de jumătate din capacitate este folosită în intervalul orar 19 – 23. În prima săptămână din octombrie, circa 51% din capacitatea de stocare a fost utilizată pentru a livra energie în sistem în aceste ore de seară.
În intervalul orar 20, în prima săptămână din octombrie, s-au eliberat în medie 518 MW din baterii, cea mai mare valoare orară din acest interval de seară. Contextul a fost unul dificil: producție redusă la doar 4.100 MW, pe fondul absenței nuclearului și al scăderii dramatice a componentei hidro, și un consum de aproape 6.400 MW. Importurile au depășit 2.000 MW în acel interval, ceea ce arată cât de mare este necesarul de stocare, mai ales în perioadele din an în care în restul zilei există suficientă energie pentru încărcarea bateriilor.
Recordul de până acum al bateriilor la descărcarea de energie în Sistemul Energetic Național a fost de 771 MW, în data de 15 septembrie, la ora 20:23.
Estimări: 4 GW putere de stocare la finalul anului viitor
România ar urma să ajungă la o putere a instalațiilor de stocare de 4 GW la finalul anului viitor, iar optimul este undeva la 7 GW, a declarat Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la lansarea celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România.
„Stocarea trebuie implementată la capacitatea și la volumul de care are România nevoie. Nu trebuie să ne uităm nici la Bulgaria, nici la Ungaria. Trebuie să facem un zoom-out. Ne uităm pe o piață regională, dar ne gândim la atuurile noastre – mix energetic, perspectivă economică, perspectivă climatică și așa mai departe”, a afirmat Gavrilă.
El estimează că România poate ajunge la minimum 4 GW putere în capacități de stocare la finalul anului viitor, în condițiile în care pentru finalul acestui an estimarea este de 2 GW instalați. „Din punctul meu de vedere, stocarea o să ajungă la minimum 4 gigawați putere la finalul anului următor. Adică să ne dublăm minimum față de cât avem acum”, a spus el.
Referitor la Bulgaria, Gavrilă a precizat că, pe baza mai multor estimări, există „undeva între 6 și 8 gigawați capacitate instalată, iar capacitatea de stocare în sine undeva între 12 și 15 gigawați-oră”. Raportată la dimensiunea sistemului bulgar, aceasta este, în opinia sa, „o capacitate uriașă”.
„Nu trebuie să facem extrapolare, pentru că, repet, fiecare țară, fiecare sistem energetic are propriile nevoi, nevoi date de mix, perspective de consum etc.”, a adăugat vicepreședintele RWEA.
Pentru România, un nivel de aproximativ 6-7 GW putere, cu minimum trei-patru ore de stocare, ar putea reprezenta un optim. „Eu cred că România, în momentul în care va ajunge în apropierea acestei puteri, tot de 6-7 gigawați, dar cu minimum 3-4 ore, o să ajungă la un nivel de stabilitate care o să ajute ca acest ecart mare în acest moment între prețul de gol și prețul de vârf să scadă semnificativ”, a concluzionat el.
