Comisia Europeană propune clauze de salvgardare pentru viitoarea extindere a Uniunii
Comisia Europeană a prezentat marţi o serie de măsuri menite să răspundă îngrijorărilor statelor membre cu privire la aderarea de noi ţări la blocul comunitar, în contextul în care Uniunea se pregăteşte să includă potenţial peste 30 de membri. Propunerile vizează în principal garantarea faptului că UE poate absorbi şocul unei extinderi de amploare.
Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Uniunea este pregătită pentru acest proces. Patru ţări se află în etape avansate ale negocierilor de aderare: Muntenegru, Albania, Republica Moldova şi Ucraina. Primele trei au populaţii reduse, sub trei milioane de locuitori, iar Muntenegru numără doar puţin peste 600.000 de locuitori.
Situaţia este diferită în cazul Ucrainei, o putere agricolă cu 40 de milioane de locuitori, afectată de război. Kos a explicat că tocmai de aceea se propun dispoziţii speciale care ar limita susţinerea financiară şi accesul la piaţa UE pentru anumite produse agricole ucrainene, între care cerealele, pentru a proteja agricultorii europeni. Franţa şi Polonia şi-au exprimat îngrijorarea că un flux masiv de cereale ucrainene ar putea ameninţa orice acord de aderare cu Kievul.
Riscul blocajelor şi precedentele care îngrijorează statele membre
Fiecare nouă aderare necesită acceptul tuturor statelor membre şi ratificarea de către parlamentele naţionale sau prin referendum. Comisarul european pentru Extindere a avertizat că Franţa ar putea avea o procedură dificilă în acest sens. De asemenea, având în vedere precedentul ungar, mai multe state se tem de un nou blocaj provocat de un stat nou-intrat, care ar putea paraliza iniţiative susţinute de o majoritate covârşitoare.
Kos a subliniat că este necesar să nu fie lăsaţi să intre „cai troieni” în UE. Ea a adăugat că clauzele de salvgardare sunt indispensabile, nu doar de dorit, fiind cruciale pentru a institui încrederea şi unitatea în cadrul Uniunii în scopul acceptării de noi membri. Ungaria lui Viktor Orban a blocat timp de trei ani mai multe măsuri în favoarea Ucrainei, folosind dreptul de veto. Victoria lui Peter Magyar în alegerile din aprilie a schimbat datele, dar mai multe state membre insistă pe măsuri de siguranţă.
Propunerea Comisiei Europene rămâne limitată la negocierile de aderare, pentru a nu bloca fiecare etapă. Nu se pune problema ca o ţară nou-intrată să poată renunţa la statul de drept sau la valorile comune. Şi în acest caz sunt propuse dispozitive de siguranţă, cu sancţiuni care merg de la pierderea finanţării până la suspendarea dreptului de vot în instanţele decizionale ale UE. Această clauză de salvgardare s-ar aplica timp de 15 ani.
Aşteptările ţărilor candidate şi necesitatea unui angajament politic
Ţările candidate, dezamăgite de propuneri anterioare care le cereau să aştepte înainte de o ipotetică aderare, insistă asupra obiectivului urmărit. Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a declarat luni la Bruxelles că este foarte important ca ţara sa să se alăture UE cât mai curând posibil, iar obiectivul este o aderare deplină şi întreagă.
Pentru a-i convinge pe candidaţi să accepte clauzele de salvgardare, Comisia va sugera ca ţările să se alăture anumitor politici europene pe baza unor interese reciproce, inclusiv cele prevăzute de piaţa unică, precum energia sau transporturile. Cele patru ţări speră să se integreze în UE înainte de sfârşitul lui 2030, respectiv din 2028 în cazul Muntenegru. Rămâne însă necesară convingerea celor 27 de state membre. Kos a precizat că este nevoie de un angajament puternic din partea liderilor UE.
