Curtea Constituțională dezbate sesizarea premierului interimar privind conflictul instituțional dintre Guvern și Înalta Curte
Curtea Constituțională a României analizează miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, care vizează existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Subiectul în dispută îl reprezintă plata restanțelor salariale ale magistraților.
Demersul a fost inițiat după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat în instanță Guvernul și a obținut câștig de cauză în primă instanță, într-un dosar privind neachitarea unor drepturi bănești stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
În iulie, Ilie Bolojan declara că executivul a fost nevoit să sesizeze Curtea Constituțională deoarece instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. Potrivit premierului interimar, rolul puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile, iar elaborarea proiectului de buget, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă reprezintă atributii exclusive ale puterii executive și legislative, conform Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ.
„Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, susținea Bolojan, calificând situația drept o ingerință directă în activitatea executivă a statului. El preciza că puterea judecătorească nu are competență tehnică și nici legitimitate de a decide distribuirea banilor publici dintr-un buget general consolidat și de a obliga Guvernul să aloce sume pentru un singur sector.
Premierul interimar a explicat că, în luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București pentru a obliga Guvernul să achite 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități aferente. Curtea de Apel București a emis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat-o. Prima instanță a stabilit, pe lângă suma respectivă, și penalități de 1% pe zi, echivalentul a 48 de milioane de lei pe zi, respectiv aproximativ 9 milioane de euro, la care se adaugă amenzi și alte sancțiuni pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern.
Potrivit lui Bolojan, cuantumul total este mai mare, deoarece la sumele solicitate de Înalta Curte se adaugă aproximativ 3 miliarde de lei, reprezentând solicitări din zona parchetelor.
Ministerul Finanțelor apreciază că o astfel de decizie ar afecta separația și echilibrul puterilor în stat și ar produce prejudicii grave bugetului de stat.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată chiar de la primul termen al procesului.
