BNR propune cerințe diferențiate de capital minim pentru IFN-uri, în funcție de obiectul de activitate
Instituțiile financiare nebancare din România ar putea fi supuse unor cerințe de capital social minim diferențiate, în funcție de activitățile înscrise în obiectul lor de activitate, potrivit unui proiect de regulament pus în discuție de Banca Națională a României. Analiza arată că activitățile imobiliare și cele de garantare atrag praguri semnificativ mai ridicate, iar combinarea mai multor tipuri de activități conduce la cumularea cerințelor de capital.
Astfel, pentru IFN-urile care practică activități de creditare, leasing financiar cu bunuri mobile, angajamente de finanțare și alte activități eligibile, dar care exclud creditele ipotecare sau imobiliare și leasingul financiar imobiliar, capitalul minim este de 200.000 de euro.
Un prag de 3 milioane de euro este prevăzut pentru activități de credite ipotecare sau imobiliare și leasing financiar imobiliar, precum și pentru emiterea de garanții și asumarea angajamentelor de garantare. Activitățile de creditare generale combinate cu activitățile de garantare atrag un capital minim de 3,2 milioane de euro.
Pentru activitățile imobiliare combinate cu cele de garantare, cerința de capital urcă la 6 milioane de euro. În cazul în care obiectul de activitate al IFN-ului include cumulativ activități de creditare generale, activități imobiliare și activități de garantare, capitalul social minim ajunge la 6,2 milioane de euro.
Analiza recomandă IFN-urilor să evalueze nu doar deficitul potențial de capital, ci și dacă toate activitățile înscrise în obiectul de activitate mai rămân necesare din perspectivă strategică și comercială.
Cerințe mai explicite de guvernanță și responsabilitate continuă
Proiectul introduce și cerințe mai detaliate privind guvernanța. Pentru funcțiile de conducere este prevăzut un reper de experiență de un an într-o funcție de conducere și doi ani în activitatea de creditare, domiciliu sau reședință în România, alocarea unui timp suficient pentru exercitarea funcției și absența conflictelor de interese. Pentru cetățenii străini, cunoașterea limbii române este cerută la un nivel minim B1.
Monitorizarea devine una continuă: IFN-ul trebuie să urmărească permanent reputația și adecvarea persoanelor din conducere și să informeze BNR de îndată cu privire la deficiențe semnificative.
În ceea ce privește Comitetul de Audit, proiectul prevede un minimum de doi membri, independență explicită și criterii detaliate care pot exclude anumite relații profesionale, financiare sau de grup. Guvernanța devine astfel o responsabilitate continuă, nu un exercițiu formal la momentul numirii, iar IFN-urile trebuie să poată demonstra permanent că structura de conducere și control rămâne adecvată, independentă și aliniată complexității activității.
Securitizarea și transferul de risc, noi criterii prudențiale
Implicarea într-o operațiune de securitizare sau într-un alt transfer de riscuri și beneficii devine criteriu pentru înscrierea în Registrul special. În acest caz, IFN-ul trebuie să stabilească dacă operațiunea reprezintă o securitizare sau un alt transfer de riscuri și beneficii și să clarifice propriul rol.
De asemenea, trebuie să evalueze dacă implicarea în operațiune determină înscrierea în Registrul special și aplicarea cerințelor prudențiale aferente, să transmită notificarea către BNR în termen de cinci zile lucrătoare de la implicarea în operațiune și să implementeze cerințele prudențiale și de raportare aplicabile, documentând ulterior orice încetare a participării.
Pentru IFN-urile deja implicate în astfel de operațiuni, proiectul prevede o notificare în termen de zece zile lucrătoare și un interval de șase luni pentru documentarea conformării.
