Fed majorează dobânda de referință la 4%, prima creștere din iunie 2023
Rezerva Federală a Statelor Unite a decis să majoreze dobânda de referință de la 3,75% la 4%, marcând prima creștere din iunie 2023. Decizia vine într-un context economic tensionat, în care inflația este în creștere, iar randamentele obligațiunilor americane pe 10 ani au ajuns la un nivel record de 5%.
Majorarea dobânzii reprezintă un eșec pentru președintele Donald Trump, care a susținut constant, uneori chiar violent, necesitatea unei scăderi a dobânzilor pentru stimularea economiei. Trump a cerut în repetate rânduri o dobândă de „1% sau mai puțin”, însă nu a reușit să impună pe poziția de guvernator al Fed o persoană care să îi urmeze directivele.
Presiuni multiple asupra economiei americane
Fed și-a înăsprit tonul deoarece trei factori se suprapun în acest moment. Tarifele comerciale au ridicat costul importurilor, șocul energetic provocat de conflictul cu Iranul a blocat dezinflația, iar investițiile masive în inteligență artificială și centre de date alimentează cererea de capital, energie și echipamente.
Aceste presiuni afectează o economie încă solidă, în care consumul rezistă, investițiile sunt robuste, iar șomajul rămâne redus. Noile estimări ale Fed reflectă această combinație incomodă: creșterea PIB este prognozată la 2,3% în 2026 și 2,4% în 2027, șomajul la 4,1% în ambii ani, iar inflația PCE la 3,7% anul acesta, urmând să scadă la 2,3% în 2027. Inflația de bază este estimată la 3,4% în 2026.
Este scenariul unei economii suficient de puternice pentru a suporta dobânzi mai mari, dar încă prea fierbinți pentru relaxare monetară.
Perspective pentru dolar și dobânzi
Scenariul oficial înclină spre încă o creștere de 25 de puncte de bază, deși aceasta nu este inevitabilă. ING menține ipoteza „one and done”: mișcarea din septembrie ar putea rămâne singura majorare dacă piața muncii slăbește și fluxurile de petrol și gaze din Golful Persic se normalizează.
Argumentele sunt relevante. Din ianuarie 2025 până în iulie 2026, economia americană a adăugat în medie aproximativ 31.000 de locuri de muncă lunar, rata de participare a scăzut cu un punct procentual, iar salariile cresc cu circa 3%. Chiriile private și piața imobiliară răcită ar trebui să tempereze componenta de locuire, care cântărește greu în indicele prețurilor de consum.
În sens opus, petrolul, tarifele și efectele secundare ale acestora pot transforma șocul temporar într-o inflație persistentă. Date puternice privind ocuparea sau prețurile ar putea aduce următoarea majorare mai aproape. De aceea, Fed păstrează deliberat ușa deschisă: nu promite un ciclu lung, dar nici nu riscă să declare victoria prea devreme.
Decizia poate tempera inflația, dar vine cu un preț semnificativ: credite mai scumpe, presiune asupra burselor și costuri mai mari pentru finanțarea unei datorii publice americane de peste 40.000 de miliarde de dolari.
