Noile sancțiuni impuse de SUA împotriva Iranului – Ce domenii vizează
Statele Unite au anunțat recent implementarea unei noi serii de sancțiuni destinate Iranului, focalizându-se pe sectoare esențiale pentru economia Teheranului. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei americane, a specificat că acestea vizează în mod special domeniile aurului, activelor digitale și transportului maritim, care sunt considerate vitale pentru susținerea regimului iranian în activitățile sale internaționale.
Bessent a declarat că noile măsuri se întind în mod particular asupra cinci sectoare fundamentale care generează venituri externe semnificative pentru Iran: activele digitale, tehnologia, aviația, aurul și transportul maritim. Aceste sancțiuni sunt concepute pentru a slăbi capacitatea Iranului de a-și menține economiile de război și resursele necesare funcționării regimului său.
Referitor la sancțiunile secundare, care se aplică statelor ce au relații comerciale cu Iranul, Bessent a avertizat că SUA va acționa „rapid” împotriva oricărei entități care ar comite infracțiuni astfel devenind complici prin facilitarea spălării de bani în favoarea Teheranului. Statele care aleg să colaboreze cu Iranul în aceste condiții vor fi expulzate din sistemul financiar internațional dominat de dolar, cu consecințe severe asupra economiilor lor.
În plus, Bessent a remarcat că aceasta este o „numărătoare inversă” și a subliniat că națiunile care nu se aliniază sancțiunilor impuse de SUA vor risca să își împărtășească izolarea Iranului. Aceste declarații vin pe fondul unei intense retorici politice din partea președintelui american, Donald Trump, care a instigat comunitatea internațională să participe la „războiul economic” împotriva Iranului, considerând că izolarea acestuia este crucială pentru stabilitatea regiunii.
Bessent a afirmat că scopul final al acestor sancțiuni este de a elimina toate sursele economice care susțin regimul de la Teheran, recunoscând în același timp că Washingtonul nu urmărește neapărat înlăturarea regimului, contrar păreriilor exprimate anterior de Trump. Regimul iranian se confruntă, astfel, cu o alegere drastică între izolarea totală economică sau reintegrarea în economia globală, cu toate beneficiile și constrângerile aferente acestui proces.
În acest context, Bessent a fost întrebat despre impactul sancțiunilor asupra Chinei, un partener comercial important pentru Iran. Secretarul Trezoreriei a clarificat că „nimeni nu este la adăpost de acțiunile americane” și că țările vor trebui să suporte repercusiunile oricăror acțiuni considerate abuzive față de sancțiunile impuse de SUA, subliniind că responsabilitatea va fi aplicată cu strictețe.
Trump a afirmat că Iranul se află într-o stare de „colaps complet” și a generat îngrijorări cu privire la eficiența negocierilor post-acordului din iunie, care permiteau o temporară relaxare a sancțiunilor pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Totuși, întârzierile în negocierile succesive au dus la un impas, complicând până la un punct grave chestiuni precum programul nuclear al Iranului.
Conform analistilor, faptul că strategia de război economic merge mână în mână cu o expansiune militară selectivă indică prioritățile curente ale administrației Trump, pe fondul unor alegeri intermediare iminente și a unor dificultăți ale armatei americane în ceea ce privește stocurile de echipament militar. Astfel, Trump a început o ofensivă economică pe multiple fronturi, declarând-o „cea mai devastatoare operațiune economică” din istoria modernă.
Iran, pe de altă parte, percepe aceste sancțiuni ca pe o semnătură a fricii din partea SUA, în timp ce președintele iranian, Massoud Pezeshkian, a menționat că națiunea se confruntă cu provocări economice serioase, amplificate de decenii de sancțiuni internaționale. Prin urmare, fiecare zi aduce un nou lot de întrebări cu privire la viitorul economiei iraniene și cum aceasta va răspunde presiunilor externe fără precedent.
