Portretul turistului de pe litoralul românesc: patru nopți, 2.200 de lei și vârsta între 30 și 59 de ani
O analiză a peste 60.000 de rezervări, realizate între octombrie 2024 și septembrie 2026, conturează portretul turistului de pe litoralul românesc. Datele provin de la cele șase hoteluri de 3 și 4 stele din portofoliul grupului Paradis Hotels & Resorts, situate în stațiunile Mamaia, Jupiter, Venus și Saturn. În spatele cifrelor medii se ascund comportamente de consum foarte diferite, influențate de distanță, vârstă, momentul rezervării și fidelitate.
Generația de mijloc, principalul motor al turismului de litoral
Segmentul de vârstă 40–59 de ani este responsabil pentru 55% din rezervări. Turiștii sub 30 de ani reprezintă aproximativ unul din zece clienți, iar persoanele de peste 70 de ani însumează doar 4%. Bărbații reprezintă 58% dintre titularii rezervărilor, însă valoarea medie a acestora este apropiată de cea a rezervărilor făcute de femei: 2.237 de lei, comparativ cu 2.166 de lei.
Vârsta schimbă însă comportamentul de consum. Turiștii tineri petrec în medie 3,40 nopți la mare, în timp ce seniorii ajung la 5,60 nopți. Pentru hotelieri, seniorii pot reprezenta un segment interesant pentru prelungirea sezonului, în timp ce familiile active profesional rămân principalul public al lunilor de vârf.
Geografia vacanței: cu cât vii de mai departe, cu atât rămâi mai mult
Bucureștiul este cea mai importantă piață de proveniență pentru litoralul românesc: 9.676 de rezervări, aproape una din șase, urmat de Ploiești, Brașov, Pitești și Iași. Dar numărul rezervărilor nu spune întreaga poveste. Bucureșteanul vine des la mare, însă rămâne relativ puțin: 3,50 nopți în medie, la o valoare de 1.310 lei pe rezervare. Este profilul unei escapade scurte, favorizate de apropierea geografică.
La celălalt capăt al țării, comportamentul este diferit. Un turist din Oradea petrece în medie 6,50 nopți pe litoral și cheltuie aproximativ 4.000 de lei pe rezervare. Turiștii din Slatina și Târgu Jiu depășesc, la rândul lor, pragul de 3.500 de lei. O rezervare din Oradea valorează, în medie, de peste trei ori mai mult decât una din București. Explicația probabilă ține de raportul dintre efortul deplasării și durata vacanței.
Economia unei vacanțe: 2.205 lei pentru un sejur mediu
Valoarea medie a unei rezervări este de 2.205 lei, echivalentul a aproximativ 550 de lei pe noapte. Distribuția este însă mult mai largă: una din zece rezervări depășește 5.900 de lei, iar una din o sută trece de 11.200 de lei. În același timp, 12% dintre rezervări sunt pentru o singură noapte, 31% pentru două sau trei nopți și doar 12% pentru șapte nopți sau mai mult.
Turiștii cu vârste între 30 și 49 de ani înregistrează cele mai ridicate cheltuieli pe noapte. Seniorii, deși petrec mai mult timp la mare, au un cost mediu zilnic mai redus. Pentru hotelieri, concluzia este importantă: un sejur mai lung nu înseamnă automat un venit mai mare pe noapte.
Vacanța de vară începe să se vândă iarna
Iunie și iulie sunt lunile cu cele mai multe rezervări, concentrând 21%, respectiv 23% din total. Dar peste un sfert dintre rezervări, 28%, sunt deja realizate până în luna mai. O rezervare efectuată în ianuarie, pentru lunile iulie/august, are o valoare medie de aproximativ 3.600 de lei și corespunde unui sejur de aproape șase nopți. În septembrie, rezervările sunt de tipul last minute, iar valoarea medie coboară la aproximativ 750 de lei, cu o durată de două nopți și jumătate. Diferența este de 4,80 ori.
În ianuarie, 38% dintre rezervări sunt realizate prin agenții, față de numai 5% în septembrie, ceea ce arată rolul distribuției organizate în vânzarea vacanțelor planificate. În noiembrie sunt înregistrate 913 rezervări pentru vara următoare, ceea ce indică faptul că pentru un număr important de turiști vacanța la mare începe din toamnă sau din primele luni ale anului.
Clientul care se întoarce valorează mai mult decât o simplă rezervare
În funcție de proprietate, proporția turiștilor care revin variază între 7% și 18%. La una dintre proprietățile analizate, 92% dintre clienții care revin fac acest lucru în același sezon. La alta, aproape jumătate dintre cei care revin, 45%, se întorc de la un an la altul. La proprietățile analizate, aproximativ 20% dintre clienți generează între 38% și 51% din încasări.
Privite împreună, rezervările descriu o piață mai complexă decât imaginea convențională a turistului care vine vara la mare. Există piața de proximitate, care generează rezervări numeroase și sejururi scurte; piața turiștilor care vin de departe, pentru vacanțe mai lungi; categoria celor care cumpără devreme; și clienții care revin. Pentru industria ospitalității, miza nu mai este doar atragerea unui număr cât mai mare de turiști, ci tipul de turist atras, durata sejurului, valoarea rezervării și probabilitatea ca acesta să revină.
