Grecia și Bulgaria au ajuns să țină lumina aprinsă din Balcani până la Viena. Cum au reușit
Într-o perioadă marcată de provocări energetice, Grecia și Bulgaria au reușit să se impună ca lideri în exportul de energie electrică, livrând cantități record în statele din Europa de Est și Centrală. Această situație a fost generată de scăderea drastică a debitului Dunării, care a dus la diminuarea producției de energie hidro și la oprirea unor unități nucleare esențiale. Conform reportajelor din presa greacă, aceste două țări au reușit să alimenteze, în mod surprinzător, piețe afectate de criza energetică actuală, inclusiv România și Ungaria, iar recent către Austria.
Un moment semnificativ a fost înregistrat vineri, când exporturile nete de electricitate au atins un nivel record de 54 GWh în doar 24 de ore. Aceste livrări au fost generate atât din surse regenerabile de energie, cât și prin centralele pe gaz naturale, care s-au dovedit a fi esențiale în această ecuație. Italia a primit 12 GWh, Macedonia de Nord puțin peste 11 GWh, iar Albania și Turcia au contribuit la aceste cifre cu 5 GWh și respectiv 0,5 GWh.
Majoritatea energiei exportate, aproximativ 25 GWh, a fost direcționată către Bulgaria, care apoi a redirecționat-o către statele din Europa Centrală și de Est. Este important de menționat că recordul anterior a fost stabilit cu o zi înainte, atingând 52,3 GWh.
În prima parte a lunii august, Grecia și Bulgaria au fost principalii furnizori de electricitate din sud-estul Europei, alimentând țări ca România, Moldova, Ungaria, Austria și Croația. Această dinamica a devenit crucială, având în vedere că seceta și valurile de căldură au afectat semnificativ producția de energie hidro, iar disponibilitatea energiei nucleare într-o parte din regiune a scăzut dramatic.
Conform specialiștilor din domeniu, energia regenerabilă joacă un rol esențial, dar centralele pe gaz din Grecia sunt critice pentru a asigura continuitatea exporturilor, mai ales când producția solară scade. Deși energia eoliană din Grecia este notabilă, variabilitatea condițiilor meteorologice poate influența considerabil producția, cu ocazii în care aceasta scade sub 10 GWh în absența vântului.
Recent, performanțele Greciei în sectorul energiei regenerabile au atins un nou vârf, cu o cotă de 65,5% din mixul energetic intern, ceea ce reprezintă aproximativ 145 GWh. Acest lucru sugerează că Grecia își îndeplinește în mare parte necesitățile interne de electricitate prin energie curată, chiar și în condițiile în care contribuie semnificativ la exporturi.
În prezent, Grecia dispune de o capacitate instalată totală de circa 29.000 MW, incluzând 13.000 MW din surse solare, peste 5.000 MW eoliene și 6.000 MW din centrale pe gaz. De asemenea, are centrale hidro cu o putere instalată de peste 3.000 MW.
Bulgaria a devenit esențială pentru România
În acest context, Bulgaria a câștigat un rol crucial ca furnizor de electricitate pentru România, având în vedere că seceta și nivelurile extrem de scăzute ale Dunării au dus la oprirea reactoarelor de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Această evoluție a generat o presiune suplimentară asupra sistemului de energie electrică din România, iar energia eoliană și importurile transfrontaliere au fost esențiale pentru menținerea echilibrului între producție și consum.
Potrivit declarațiilor din Bulgaria, România are teoretic suficientă capacitate transfrontalieră pentru a compensa parte din deficitul nuclear. Cu toate acestea, realitatea este că disponibilitatea electricității pentru import depinde de condițiile din întreaga regiune și de potențialul excedent al țărilor vecine.
Acest aspect face legătura cu Bulgaria extrem de importantă pentru securitatea energetică a României. Cele două țări sunt parte a unei rețele electronice regionale extinse, iar evoluțiile din sistemele naționale au un impact rapid asupra celorlalte, mai ales în condiții de producție limitată.
Cum seceta persistă și incertitudinea rămâne în privința producției de electricitate, situația de la Cernavodă a devenit o îngrijorare energetică regională. Acest episod subliniază importanța interconexiunilor electrice și capacitatea țărilor de a oferi suport reciproc atunci când condițiile meteorologice extreme afectează sistemele energetice.
Dimităr Zarcev, directorul Dispeceratului Central de la Operatorul Sistemului Electro-Energetic din Bulgaria, a descris recent situația ca fiind un „miracol”, menționând că exporturile au ajuns la 32.000-33.000 MWh pe zi. Cererile pentru capacitate transfrontalieră din partea comercianților din Ungaria și România au fost extinse, iar Bulgaria a reușit să își maximizeze oportunitățile de export.
Un alt aspect remarcabil al Bulgariei este centrala nucleară de la Kozlodui, care folosește un sistem de răcire eficient, permițându-i să funcționeze fără restricții, având o putere de 2.000 MW. În plus, Bulgaria dispune de un sistem extins de baterii de stocare care facilitează atât stocarea energiei fotovoltaice, cât și livrarea acesteia în orele de vârf pentru export.
