România recuperează peste 301 milioane de euro din PNRR, fonduri anterior suspendate de Comisia Europeană
România a încasat peste 301 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, sume aferente cererii de plată nr. 3, care fuseseră suspendate de Comisia Europeană. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Din această sumă, 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro reprezintă împrumuturi. Ministrul a precizat că fondurile au fost recuperate în urma eforturilor instituționale și a dialogului cu Comisia Europeană pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România.
„Din perspectiva Ministerului Finanțelor, aceste încasări au o importanță directă pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru administrarea lichidităților Trezoreriei Statului. Fiecare euro atras din fonduri europene, în special din componenta nerambursabilă, contribuie la diminuarea presiunii asupra finanțării bugetului și la o gestionare mai eficientă a resurselor publice”, a declarat Nazare.
Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasați prin PNRR. Ministrul Finanțelor a subliniat că perioada următoare nu mai este doar despre sumele încasate, ci despre rezultatele obținute cu acești bani, reformele implementate, investițiile care mai pot fi finalizate și obligațiile financiare rămase.
Nazare a menționat că trebuie recunoscut efortul instituțiilor, autorităților locale și beneficiarilor care au reușit să finalizeze investiții și să ducă la îndeplinire reformele asumate, iar aceste rezultate trebuie evidențiate și evaluate inclusiv prin beneficiile economice și sociale pe care le produc.
Ministrul consideră necesară o evaluare riguroasă, investiție cu investiție, pentru a vedea ce s-a finalizat, ce impact a fost generat în economie, ce proiecte mai pot fi duse la bun sfârșit și cât mai trebuie plătit și din ce surse de finanțare.
„Aceeași evaluare trebuie făcută și în privința reformelor. Nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal pentru a încasa o sumă din PNRR. Trebuie să vedem în ce măsură reformele adoptate sunt efectiv aplicate, dacă produc schimbările pentru care au fost asumate și ce impact au asupra eficienței administrației, productivității economiei și sustenabilității finanțelor publice”, a mai precizat Nazare.
El a adăugat că reformele care influențează direct cheltuielile permanente ale statului, funcționarea administrației și competitivitatea economiei trebuie analizate cu o atenție deosebită, iar o reformă nu trebuie să reprezinte doar o obligație îndeplinită în relația cu Comisia Europeană, ci o schimbare reală și sustenabilă pentru România.
Ministrul Finanțelor a arătat că această evaluare este esențială pentru pregătirea bugetului anului 2027 și a avertizat că bugetul anului curent a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, în corelație cu cheltuielile planificate pentru realizarea investițiilor și reformelor.
În opinia sa, pe măsură ce procesul de evaluare și închidere a PNRR avansează, România trebuie să actualizeze această imagine: ce sume vor fi efectiv încasate, ce cheltuieli au fost deja efectuate, ce obligații rămân de achitat, ce investiții necesită continuarea finanțării și care sunt implicațiile bugetare ale reformelor asumate.
De aceea, Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite actualizarea și consolidarea acestor informații, astfel încât să existe o imagine completă și realistă a situației financiare a PNRR.
Nazare a precizat că aceste date vor constitui baza discuțiilor și deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an, dar și fundamentarea bugetului pentru 2027, inclusiv în ceea ce privește necesarul de finanțare, prioritizarea investițiilor și obligațiile care vor trebui acoperite din bugetul național.
