Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reia procesul câştigat împotriva Guvernului pentru plata restanţelor salariale
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a anunţat reluarea procesului în care a obţinut o victorie inițială împotriva Guvernului şi Ministerului Finanţelor, fiind vorba despre neplata unor drepturi salariale restante destinate magistraţilor. Aceste drepturi au apărut în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.
Procesul se află în prezent în faza de recurs, după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea iniţiată de ICCJ, obligând Guvernul şi Ministerul Finanţelor să efectueze plăţile necesare, incluzând măsuri de rectificare bugetară. AGERPRES a raportat că ICCJ este acum responsabilă să supravegheze respectarea deciziilor, având termen de executare de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sancţionată cu penalităţi de 1% pe zi de întârziere.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că a decis întocmirea unei sesizări către Curtea Constituţională pentru rezolvarea unui conflict juridic de natură constituţională cu ICCJ. Bolojan a argumentat că instanţa de judecată și-a depășit sfera de competenţă, substituind puterea executivă în administrarea bugetului public. Conform acestuia, elaborarea bugetului şi alocarea fondurilor sunt responsabilităţi exclusive ale Executivului, conform Legii 500 din 2002 privind finanţele publice.
Înalta Curte a făcut o estimare a restanţelor financiare, mai precis suma de 4,8 miliarde de lei, care ar trebui plătită judecătorilor. De altfel, Ministerul Finanţelor a inclus în proiectul de buget pe anul 2026 suma de aproape 5 miliarde de lei pentru ICCJ, înregistrând o creştere de aproximativ 50% faţă de anul precedent, menită să acopere aceste restanţe salariale.
Restanţele au fost generate după deciziile din 2023 prin care ICCJ şi Parchetul General au majorat salariile judecătorilor şi procurorilor cu 25% în conformitate cu hotărâri anterioare, majorările având caracter retroactiv începând cu anul 2018. Cu toate acestea, Guvernul a decis amânarea parţială a acestor plăţi, redistribuind fondurile în cadrul unui pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.
În documentaţia de chemare în judecată, ICCJ a subliniat că neplata acestor sume restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani, şi a acuzat Guvernul că subminează legitimitatea instanţelor, încălcând principii fundamentale referitoare la separarea puterilor în stat.
