Home Analize & OpiniiVulnerabilitatea structurală a economiei României – munca „la negru” și „la gri”. Sancționarea acesteia ar fi mai adecvată decât impozitul progresiv pe venit.

Vulnerabilitatea structurală a economiei României – munca „la negru” și „la gri”. Sancționarea acesteia ar fi mai adecvată decât impozitul progresiv pe venit.

by M Daniela

Vulnerabilitatea structurală a economiei României: munca „la negru” și „la gri” – un studiu cu implicații alarmante

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) subliniază în mod explicit faptul că munca nedeclarată constituie o vulnerabilitate structurală majoră pentru economia românească. Se sugerează de asemenea adoptarea unei strategii naționale bine coordonate, care să cuprindă acțiuni comune de control din partea Administrației Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și a Inspecției Muncii. Conform estimărilor, costul fiscal generat de munca nedeclarată sau parțial declarată în România se ridică la impresionanta sumă de 11,2 miliarde de euro anual, reprezentând aproximativ 3% din PIB, conform raportului intitulat „Efectul OECD – aderarea României la OECD – raport final”, elaborat de Blocul Național Sindical.

În comparație, deficitul bugetar al României în 2025 a fost de circa 7,65% din PIB, iar traiectoria de consolidare fiscală, pe care România și-a asumat-o față de Comisia Europeană, preconizează o ajustare de aproximativ 1% din PIB anual. Este important de menționat că potențialul de câștig teoretic maxim obținut din formalizarea muncii nedeclarate, la nivelul mediei Uniunii Europene, ar acoperi trei ani din ajustarea fiscală necesară, fără a necesita vreo modificare a cotelor de impozitare, ci doar prin extinderea bazei de impozitare.

Un alt aspect semnificativ este că România, împreună cu Bulgaria și Lituania, rămâne printre puținele state membre ale UE care nu dispun de un cadru instituțional integrat pentru combaterea muncii nedeclarate. Aceste țări încearcă să acopere această lacună de guvernanță prin impunerea unor majorări de taxe asupra contribuabililor care sunt deja captivi. Este esențial de subliniat că reducerea muncii nedeclarate nu substituie alte reforme fiscale esențiale, dar reprezintă o oportunitate de consolidare bugetară fără a genera costuri suplimentare pentru eficiența economică.

Un studiu detaliat realizat de Franic, Horodnic și Williams, intitulat „Study on the extent of undeclared work in the EU”, publicat în 2023, indică faptul că munca nedeclarată în România constituie aproximativ 21,7% din întreaga forță de muncă disponibilă. Aproape 81% din această muncă nedeclarată provine de la angajați dependenți, ce se traduce prin salariați cu contracte nedeclarate sau cu o salarizare parțială „la negru”. Spre deosebire de România, în țări precum Olanda sau Cipru, munca nedeclarată este concentrată în mare parte în rândul lucrătorilor independenți, care constituie peste 80% din totalul muncii nedeclarate.

Până în prezent, OECD nu a cerut României să crească cotele de impozitare ca o soluție unică. În schimb, organizația recomandă în mod expres colectarea eficientă a impozitelor existente. Aceasta ar trebui să se realizeze prin detectarea și sancționarea în mod sistematic a muncii nedeclarate, un proces în prezent marcat de izolare și ineficiență, potrivit studiului elaborat de Blocul Național Sindical.

Vulnerabilitățile structurale ale pieței muncii din România sunt accentuate de o serie de factori, cum ar fi rata crescută a dependenței populației vârstnice, care se preconizează că va crește cu 20 de puncte procentuale până în 2050, generând o presiune tot mai mare asupra sistemelor de pensii și finanțelor publice. Această tendință este agravată și de o îmbătrânire rapidă a forței de muncă, precum și de emigrarea masivă a tinerelor generații, rezultând într-o ocupare a forței de muncă semnificativ mai mică decât media OECD.

Pe această fundal, fiscalitatea ridicată aplicată persoanelor cu venituri mici descurajează angajarea formală, iar impozitul pe venit cu cotă unică și contribuțiile sociale uniforme sunt considerate de către Blocul Național Sindical ca nereușind să reducă semnificativ inegalitatea veniturilor. Aceasta relevă necesitatea unor reforme fiscale profunde și bine gândite pentru a acomoda diversitatea economiei românești și a facilita o integrare eficientă a muncii în economia formală.

You may also like

Leave a Comment