Șeful ANRE, despre prețurile la energie: întrebarea nu este doar „cât producem?”, ci și „când producem?”
George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), afirmă că integrarea energiei verzi în sistemele energetice nu reprezintă o slăbiciune, ci mai degrabă o oportunitate de a construi inteligent un mix sustenabil. El subliniază că tranziția energetică nu implică alegerea între diferite surse de energie, ci necesită o gândire complexă pentru a combina aceste resurse în mod eficient.
Într-un mesaj recent postat pe rețelele de socializare, Niculescu a subliniat o întrebare frecvent întâlnită în contextul actual: „De ce, odată cu creșterea numărului panourilor fotovoltaice, prețul energiei continuă să crească?” Această întrebare este considerată legitimă și reflectă o îngrijorare pe care mulți cetățeni o împărtășesc.
El explică că un parc fotovoltaic de 1.000 MW poate produce eficient energie solară la ora 13:00, dar la ora 21:00 poate să nu genereze nimic. În plus, trebuie menționat că vârful de consum de energie nu coincide cu momentele optime de producție solară, ci se înregistrează de obicei seara, în perioadele de căldură extremă.
Aceasta nu este o limitare a energiei verzi sau a tranziției energetice, ci reprezintă o dimensiune fizică a sistemelor energetice. Niculescu subliniază că soluțiile pentru a face față acestei provocări sunt variate și includ:
- Stocarea energiei: Această metodă permite transferul energiei din perioadele ieftine către cele scumpe, ceea ce ajută la gestionarea disponibilității energiei.
- Peak shaving: Acest concept vizează reducerea vârfurilor de consum prin flexibilizarea cererii, rezolvând astfel problema volumului de energie necesar în momentele de apogeu.
- Producția în bandă: Sursele de energie constantă, precum energia nucleară, hidro de acumulare și centralele pe gaz de înaltă eficiență, sunt fundamentale pentru asigurarea energiei în momentele în care sursele regenerabile nu sunt disponibile, contribuind astfel la stabilitatea și costurile sistemului.
Niculescu face apel la o abordare integrată a tranziției energetice, subliniind că nu trebuie să alegem între diverse surse, ci să construim un mix judicios care să valorifice punctele forte ale fiecărei tehnologii.
În concluzie, prețul energiei în România rămâne un subiect de discuție intensă. Chiar dacă sectorul energiei regenerabile a crescut, cu un preț mediu pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) în iunie de 645 de lei/MWh – o creștere de 17% față de mai și de 50% comparativ cu aceeași lună a anului trecut – provocările persistă. Acest lucru este accentuat de faptul că, deși am atins recorduri în producția de energie solară, stocarea insuficientă duce la vânzarea energiei la prețuri mici în orele de apogeu ale zilei, cu un cost enorm în momentele de cerere maximă.