Home Analize & OpiniiRomânia are nevoie de soluții de răcire urbană, nu doar de aer condiționat. Ce opțiuni avem?

România are nevoie de soluții de răcire urbană, nu doar de aer condiționat. Ce opțiuni avem?

by M Daniela

ROMÂNIA ARE NEVOIE DE RĂCIRE URBANĂ, NU DOAR DE AER CONDIȚIONAT. CARE SUNT SOLUȚIILE – ASOCIAȚIA ENERGIA INTELIGENTĂ

În contextul discuțiilor ample despre energie electrică, baterii și panouri fotovoltaice, România se confruntă cu o problemă esențială, adesea trecută cu vederea: nevoia urgentă de răcire a clădirilor pe timp de caniculă. Aceasta este evidențiată de o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă, care subliniază că răcirea urbană necesită o abordare integrare și sustenabilă, nu doar soluții individuale de aer condiționat.

În fiecare vară, canicula nu doar că provoacă disconfort, dar și afectează rețelele electrice, provocând un vârf semnificativ de consum, în special din cauza aparatelor de aer condiționat. O analiză arată că, în cazul unui apartament de 70 m², consumul electric poate crește cu 50–130 kWh în timpul unei luni caniculare, iar la nivelul unui oraș, această cerere suplimentară se poate traduce în sute de MWh, tocmai în momentele în care rețeaua este supusă unor tensiuni deja existente.

Un alt aspect important este modernizarea sistemelor de termoficare din România. Deși există o infrastructură considerabilă, cu peste 4.380 km de rețele de termoficare și aproximativ 1,05 milioane de clienți, acest sistem suferă din cauza pierderilor, investițiilor insuficiente și a dependenței de subvenții, având la bază un concept învechit care necesită reabilitare. Astfel, se impune o revizuire a modului în care sunt gestionate atât încălzirea, cât și răcirea clădirilor.

Analiza propune soluții moderne, precum implementarea sistemului de termoficare de generația a IV-a (4GDH) și V-a (5GDHC), care utilizează agent termic la temperaturi mai reduse, garantând o eficiență energetică superioară și pierderi minime în rețea. De exemplu, sistemul de trigenerare, care produce simultan energie electrică, termică și frigorifică, poate reprezenta un pas important spre o soluție integrată, având în vedere că se bazează pe același combustibil, fie acesta gaz natural, biogaz sau alte surse regenerabile.

Este crucial ca strategiile de răcire urbană să nu se bazeze pe soluțiile individuale de aer condiționat, care contribuie la intensificarea insulei de căldură urbană și supraîncărcarea rețelelor electrice. De exemplu, se estimează că România va înregistra o creștere a consumului electric de la 50 TWh în prezent, la aproximativ 64 TWh până în 2030, ceea ce ar putea genera probleme semnificative la nivelul rețelelor urbane din cauza dispecerării haotice a consumului prin aparate individuale.

Orașele din România pot adopta soluții diverse: Bucureștiul ar trebui să modernizeze termoficarea, înlocuind infrastructura învechită cu soluții de răcire centralizată; Cluj-Napoca poate deveni un oraș-pilot în implementarea rețelelor moderne cu pompe de căldură; Timișoara are potențial pentru trigenerare, iar Iași ar putea să aplice soluții de răcire centralizată pentru clădirile publice. În plus, Oradea, cu avantajul geotermal, ar putea extinde utilizarea acestei surse, iar Constanța, având acces la surse de apă, ar putea implementa pompe de căldură pentru răcirea centralizată.

România are nevoie de o strategie bine definită, care să includă cinci pași esențiali: interzicerea autorizării cartierelor mari cu centrale individuale, introducerea obligației de analiză pentru rețele la temperaturi joase, finanțarea de proiecte-pilot, dezvoltarea unui sistem de termoficare de joasă temperatură, și combinarea soluțiilor de răcire cu stocarea energiei. Astfel, ne putem asigura că orașele nu se confruntă cu problemele întâmpinate în trecut în managementul termic, ci se îndreaptă spre un viitor sustenabil în care răcirea urbană devine o prioritate, nu doar un lux individual.

You may also like

Leave a Comment