Cum vede Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză economia României în perioada 2026-2029
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a anunțat că pentru anul 2026 ne așteaptă o scădere semnificativă a creșterii economice, cu o reducere de 0,9 puncte procentuale, ajungând astfel de la o prognozare anterioară de 1% la doar 0,1%. Această ajustare vine ca urmare a condițiilor macroeconomice dificile întâlnite în prezent.
În documentul care însoțește proiecția principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2026 – 2029, CNSP estimează că Produsul Intern Brut va atinge valoarea de 2.056 miliarde lei în 2026, comparativ cu 1.916 miliarde lei în 2025. Aceste prognoze sunt formulate într-un context geopolitic complicat, marcat de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a avut ca rezultat un șoc energetic major pe piețele globale.
Efectele inflaționiste cauzate de creșterea prețurilor la combustibili s-au suprapus peste eforturile interne de corectare a dezechilibrelor macroeconomice, fiind continuate măsurile de consolidare bugetară. Acest context a dus la o deteriorare a perspectivelor economice pentru anul în curs. De asemenea, contracția PIB-ului din primul trimestru, raportată de Institutul Naţional de Statistică, a fost de 1,7% față de aceeași perioadă a anului anterior, iar ajustările sezonier ajustate indică o scădere de 0,2% comparativ cu ultimul trimestru din 2025.
Pe lângă acest lucru, primele trei luni ale anului au înregistrat rezultate sub așteptări pentru indicatorii care reflectă consumul gospodăriilor, inclusiv comerțul cu amănuntul și câștigurile salariale. În sfera ofertei, CNSP preconizează o stagnare economică, continuându-se tendința de reducere a valorii adăugate brute în industrie observată în ultimii patru ani, o situație agravată de creșterea costurilor, în special cele energetice, ce întârzie recuperarea sectorului industrial către teritorii pozitive.
Sectorul serviciilor se confruntă de asemenea cu o evoluție nefavorabilă, măsurile de consolidare fiscală având un impact evident, în special asupra serviciilor pentru consumatorii casnici. În contrast, construcțiile se prezintă ca fiind cel mai dinamic sector, mai ales datorită construcțiilor inginerești susținute de fondurile europene bele putem observa o revenire a construcțiilor rezidențiale în prima parte a anului.
Referitor la cheltuieli, CNSP estimează că măsurile de consolidare fiscală, combinate cu efectele inflaționiste din contextul conflictului, vor determina o temperare a consumului privat în 2026, impactul acestuia având o contribuție negativă asupra creșterii economice. În timp ce Programul Național de Redresare și Reziliență se încheie în luna august, se anticipează o accelerare a absorbției fondurilor alocate prin instrumentul ‘Next Generation EU’, ceea ce ar putea genera un avans de 4,2% al investițiilor brute.
Deși persistă riscul utilizării insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar afecta negativ creșterea economică, se estimază că dinamica internațională a schimburilor va avea o tendință descendentă. Totuși, exportul net va beneficia de o creștere de 1,7% a exporturilor de bunuri și servicii, în contrast cu stagnarea importurilor. Pe termen mediu, CNSP preconizează o creștere medie anuală a PIB-ului de 2,2% în perioada 2027 – 2029, susținută de consolidarea investițiilor, în special în sectorul construcțiilor.
Pe lângă aceasta, se estimează că după evoluțiile modeste din 2025-2026, sectorul terțiar va înregistra o revigorare, cu o medie anuală estimată de 2,1%. Investițiile brute vor rămâne pilonul principal al creșterii economice, chiar dacă consumul privat, după declinul din 2026, va avansa peste ritmul PIB-ului. În ciuda acestor proiecții, CNSP avertizează că prognoza este supusă unui grad ridicat de incertitudine, date fiind posibilele abateri de la reformele fiscale și eventualele presiuni externe asupra economiei.
Astfel, pentru anul 2027, CNSP estimează un PIB de 2.201 miliarde lei, cu un avans economico de 2,2%, urmat de o creștere de 2,4% în 2028 și 2,1% în 2029, orientată în jurul reducerii inflației și a condițiilor de finanțare mai favorabile.
