România, surpriza Europei la adoptarea inteligenței artificiale
România este adesea asociată cu poziții sub mediile europene în Indicele DESI, un instrument esențial utilizat de Comisia Europeană pentru a evalua digitalizarea economiilor europene. Cu toate acestea, realitatea din teren relevă un alt aspect: companiile românești implementează inteligența artificială (AI) într-un mod care depășește media europeană în anumite domenii critice. Această observație este susținută de economistul Michele Giove, fost Policy Advisor, care subliniază disonanța dintre statisticile oficiale și utilizarea practică a tehnologiilor avansate în cadrul firmelor din România.
Inovația românească în utilizarea AI
Potrivit raportului EIBIS 2025, realizat de Banca Europeană de Investiții, dat fiind contextul evenimentului EnterTech din București, s-a constatat că în sectoare precum marketingul, vânzările și resursele umane, companiile românești evaluează utilizarea AI în mod constant mai bine decât media europeană. Michele Giove a afirmat că, deși există percepția că România stă în urmă în privința acestor indicatori, adoptarea reală a tehnologiilor digitale avansate este semnificativă.
Adopția tehnologiilor digitale în firme
În România, aproximativ 48% dintre firme utilizează tehnologii digitale avansate, începând să se alinieze cu media Uniunii Europene. În plus, un studiu a arătat că 30% dintre companii aplică sistematic instrumente de inteligență artificială generativă în procesele lor, număr aproape de media de 37% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Această adoptare este evidentă mai ales în marketing și vânzări, unde 64% dintre companiile românești folosesc AI, față de 44% media europeană, și în procese interne, cu un procent de 61% față de 60% la nivelul UE.
Implicațiile pentru IMM-uri
Michele Giove a subliniat și importanța sectorului IMM-urilor, menționând că mai mult de 50% dintre acestea utilizează deja AI în activitățile de marketing și vânzări. Raportul indică faptul că 57% dintre IMM-urile românești apelează la inteligența artificială în domeniul marketingului și vânzărilor, iar 49% în procesele interne, comparativ cu procente mult mai mari în companiile de mari dimensiuni, care ajung la 69% în ambele categorii.
Amenințări și oportunități în transformarea digitală
Giove subliniază faptul că transformarea digitală a afacerilor este un proces deja în curs, cu potențialul de a deveni rapid o tendință accelerată. Acesta a comparat procesul cu un autobuz care se pune în mișcare, sugerând că este esențial ca România să decidă rolul pe care dorește să îl joace în acest peisaj emergent, fie că vorbim despre o poziție de lider sau una de întârziere. Agenda digitală a Uniunii Europene pentru 2030 aspiră ca 75% dintre companii să folosească cloud, AI și big data și să atingă un nivel de intensitate digitală de bază, pe care România trebuie să-l implementeze pentru a nu rămâne în urmă.
Provocări în domeniul capitalului uman
În pofida acestor progrese, Giove atrage atenția asupra fragilității anumitor aspecte, în special în ceea ce privește capitalul uman. Dificultățile în păstrarea specialiștilor în domeniul IT în România și nivelurile reduse de investiții în cercetare și dezvoltare pot fi obstacole semnificative pentru inovare. El a afirmat că, deși România este un lider în privința internetului de mare viteză și are un ecosistem de start-up-uri în expansiune, provocările legate de talentul local continuă să persiste.
