Numărul firmelor radiate a scăzut cu 3% în primele două luni din 2026, ajungând la 12.100
În raport cu perioada similară a anului anterior, numărul firmelor radiate la nivel național a înregistrat o scădere de 3,11%, cifrându-se la 12.100. Această statistică provine de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), evidențiind o tendință de reducere a numărului de firme închise în primele două luni ale anului 2026.
În București, s-au înregistrat cele mai multe radieri, un total de 2.271, ceea ce reprezintă o creștere de 4,35% comparativ cu primele două luni din 2025. De asemenea, județele Bihor și Cluj au raportat 504 și, respectiv, 493 de radieri, cu creșteri și scăderi notabile înregistrate. Județul Constanța a raportat o creștere impresionantă de 35,1%, ajungând la 481 de firme radiate.
Pe de altă parte, cele mai puține radieri s-au confirmat în Giurgiu (78, în scădere cu 32,17% față de 2025), Tulcea (80, -23,19%), Mehedinți (82, -14,58%) și Ialomița (85, +23,19%). Aceste cifre sugerează o variație semnificativă în activitatea de afaceri în funcție de regionalizare.
Privind creșterea radierilor, județele Galați (+43,08%), Constanța (+35,11%) și Caraș-Severin (+31,91%) s-au evidențiat, în timp ce scăderile cele mai mari au fost observate în Tulcea (-38,93%), Bistrița-Năsăud (-38,74%) și Giurgiu (-32,17%). Aceste fluctuații reflectă provocările uneori severe cu care se confruntă antreprenorii în diversele aspecte ale activității comerciale.
Pe domenii de activitate, cel mai mare impact a fost înregistrat în comerțul cu amănuntul și cu ridicata, inclusiv repararea autovehiculelor, având 2.421 de radieri, ceea ce reprezintă o scădere de 18,84% față de perioada precedentă. Agricultură, silvicultură și pescuit au avut 986 de radieri, cu o scădere de 30,66%, iar sectorul construcțiilor a raportat 918 radieri, cu 10,09% mai puține decât în 2025.
În luna februarie a anului 2026, numărul radierilor s-a ridicat la 5.788, cu cele mai multe radieri înregistrate din nou în București (1.099), urmat de Bihor (292), Cluj (265) și Iași (247). Acest context sugerează o dinamică complexă pe piața antreprenorială românească, cu provocări și oportunități care variază semnificativ în funcție de diferite aspecte locale și economice.
