Avertisment al firmelor care fac 30% din PIB-ul României, cu 450.000 de angajați: A fost cel mai greu an și nu urmează un 2026 de revenire
Organizația patronală Concordia, care reunește mii de firme din 20 de sectoare economice, cu o producție totală echivalentă cu aproape o treime din PIB-ul României și cu 450.000 de angajați, a tras un semnal de alarmă, subliniind că 2025 a fost unul dintre cei mai dificili ani din ultima decadă. În plus, se arată că 2026 nu va aduce o revenire dorită, ci va fi un an de testare, chiar și în cele mai optimiste prognoze. Iulian Lolea, Economist Șef la Confederația Patronală Concordia, a afirmat că angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană pentru reducerea deficitului trebuie să fie luate în serios, iar credibilitatea acestora nu se poate măsura doar în declarații, ci prin cifrele concrete din prima jumătate a anului.
Referindu-se la situația economică actuală, Lolea a subliniat că oportunitatea de a corecta traiectoria economiei românești este pe cale să se închidă, întrucât datoriile cresc și devin din ce în ce mai greu de gestionat.
Conform analizei realizate de Concordia, inflația din 2025 a fost influențată de două măsuri importante: eliminarea plafonului la prețurile energiei electrice în luna iulie și majorarea TVA și accizelor în august, fiecare aducând un plus de două puncte procentuale la inflație. Aceste modificări au condus la o scădere a puterii de cumpărare a românilor, care, începând cu luna august, au început să cheltuie mai puțin, rezultând o scădere semnificativă a vânzărilor în magazine, cu luni în care volumul acestora a scăzut cu mai mult de 4% comparativ cu anul precedent.
Îngrijorările nu se limitează doar la provocările din 2025, ci se extind și asupra riscurilor de stagnare pentru 2026. Un aspect crucial va fi să vedem dacă investițiile private se vor revigora sau dacă acestea vor rămâne timidă, cu posibile compensații din partea investițiilor publice. Paul Aparaschivei, Director Executiv al Confederației Patronale Concordia, a declarat că este esențial să se creeze un mediu favorabil pentru revenirea investițiilor private, ceea ce presupune o predictibilitate fiscală și o reducere a costurilor ce apasă pe companii. Aparaschivei a precizat că 2025 a marcat un moment critic în care consumul s-a oprit, iar 2026 nu trebuie să fie anul în care și investițiile private să stagneze.
Pe de altă parte, situația finanțelor publice prezintă și aspecte pozitive: în 2025, statul a reușit să cheltuie mai puțin decât era planificat prin rectificarea bugetară, iar deficitul bugetar s-a redus ca pondere în PIB pentru prima dată în trei ani. Cu toate acestea, chiar dacă este un progres, datoria publică a depășit 60% din PIB, iar costurile dobânzilor plătite de stat reprezintă deja peste 3% din producția economică totală. Mai mult, costurile de împrumut ale României pe piețele internaționale sunt mai mari decât cele ale Serbiei, o țară ce nu beneficiază de statutul de membru al Uniunii Europene și care nu are un rating de investiție recomandat, ceea ce sugerează lipsa de încredere a piețelor în stabilitatea financiară a României.
Deficitul comercial rămâne, de asemenea, o problemă majoră, România importând mult mai mult decât exportă, cu un dezechilibru semnificativ în comparație cu alte state din Uniunea Europeană. Este demn de menționat că, în ciuda exporturilor de mașini, echipamente și produse prelucrate, țara noastră importă mai multe bunuri decât reușește să vândă. Aceasta reflectă o structură economică care nu a reușit să progreseze pe lanțul valoric, în prezent, România exportând în principal materii prime, în timp ce importă produse cu valoare adăugată mai mare.
Preconizările pentru 2026 sugerează o revenire treptată, dar nu spectaculoasă a economiei. Se estimează că ea poate crește mai rapid decât în 2025, susținută de fonduri europene, creșterea exporturilor și o eventuală recuperare a consumului în a doua jumătate a anului, pe măsură ce prețurile se stabilizează. În contextul actual, se identifică și riscuri potențiale, cum ar fi eliminarea plafonării prețurilor la gaze și a adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază, dar și fluctuațiile prețurilor la petrol pe piețele internaționale, care ar putea genera din nou presiuni asupra inflației, dacă acestea nu sunt gestionate corespunzător.