Scumpirea petrolului: riscuri pentru inflație și creșterea economică

Creșterea prețului petrolului, influențată de conflictele recente din Orientul Mijlociu, reprezintă o amenințare serioasă la adresa stabilității economice, conform analizei lui Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia. La o conferință de specialitate, acesta a subliniat că această scumpire ar putea devia prognozele inflaționiste de la estimările inițiale pentru finalul anului, afectând în mod direct creșterea economică estimată la aproximativ 1%. Aceste concluzii vin în contextul în care inflația și fluctuațiile economice sunt deja sub presiune.

„Prețurile petrolului au început să crească pe piața internațională, iar acest impact se va resimți în curând la nivel local, prin creșterea prețurilor carburanților. Deși perioada de adaptare ar putea fi scurtă, de câteva zile sau săptămâni, efectele asupra inflației și creșterii economice se vor simți rapid”, a declarat Lolea. De asemenea, el a menționat că, în cazul în care conflictul se încheie repede, ne putem aștepta la o normalizare a prețurilor, dar nu la nivelurile scăzute din trecut, ținând cont de riscurile persistente în piață.

Potrivit economistului, prețurile benzinei ar putea crește cu 1,3-1,4 lei pe litru în urma acestei situații, chiar și în scenariul optimist în care tensiunile s-ar amina rapid. „Este important de subliniat că prețul barilului de petrol ar putea fluctua între 75 și 76 de dolari în viitorul apropiat, iar această instabilitate va continua să influențeze costurile pe termen lung”, a adăugat el. Desigur, nu putem ignora faptul că România, cu o pondere semnificativă de 7-8% a combustibilului în coșul de consum, va simți aceste presiuni în mod direct și pe scara mai largă a economiei.

În cazul unei escaladări a conflictului, impactul ar putea fi și mai severe. Lolea a remarcat că, la o creștere medie de 10 dolari pe baril, prețul combustibilului ar putea crește cu până la 0,7-1 leu pe litru, ceea ce ar traduce un impact de 0,4-0,5 puncte procentuale asupra inflației. Aceasta este o veste proastă, având în vedere că Banca Națională a României își propune o țintă de inflație de aproximativ 4% pentru finalul anului.

În plus, sentimentul în rândul consumatorilor și încrederea în mediul de afaceri sunt deja la minime istorice, sugerând o vulnerabilitate crescută a economiei românești. Lolea a subliniat că românii sunt extrem de sensibili la creșterea prețurilor la pompă, ceea ce ar putea amplifica anxietatea colectivă și scădea puterea de cumpărare. Această dinamică ar putea avea un impact direct asupra consumului, viralizând o reducere a prognozelor de creștere economică pe termen scurt.

În concluzie, pe termen scurt, economia României ar putea experimenta o ușoară accelerare a creșterii spre finalul anului, dar cu condiția ca situația internațională să rămână relativ stabilă. Rezultatele recente sugerează, din păcate, că instabilitatea globală și conflictele vor continua să reprezinte o provocare semnificativă pentru viitorul economic apropiat.