Corneliu Bodea, CRE: Dacă vom avea din nou o explozie a prețurilor, statul va pune iar nota de plată pe umerii companiilor
Într-un interviu realizat la summitul Eurelectric, Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei (CRE), a subliniat că România trebuie să se aliniază la standardele europene în privința politicilor energetice. Cu toate acestea, amenințările legate de o eventuală explozie a prețurilor la energie rămân o preocupare majoră. Bodea afirmă că, în cazul unui astfel de scenariu, statul nu va ezita să impună companiilor povara financiară, ridicând astfel probleme serioase legate de sustenabilitatea acestor afaceri în contextul economic turbulent.
Una dintre marile dileme discutate în cadrul Eurelectric este schema ETS (Emission Trading System), iar Bodea susține că România beneficiază în prezent de această schemă, primind fonduri esențiale pentru investiții prin intermediul Fondului de Modernizare. El precizează, de asemenea, că modelul de piață actual nu influențează semnificativ România, deoarece tranzacțiile pe piețele implicate de prețul marginal au început să scadă, ceea ce ar putea indica o stabilizare.
Referitor la prețurile gazului, Bodea subliniază că acestea au un impact crucial asupra costurilor energetice generale. Deși se discută despre posibile intervenții fiscale sau subvenții temporare, el avertizează că România se confruntă cu resurse limitate, ceea ce complică capacitatea de a face față unor măsuri fiscale extinse.
Bodea abordează și provocarea încrederii investitorilor în contextul politicilor statului român, subliniind că comportamentul acestuia, caracterizat prin plafonări repetate ale prețurilor și amânări la plata schemelor de sprijin, afectează credibilitatea afacerilor locale. Riscul relocării companiilor pe alte piețe este o realitate, întrucât mulți antreprenori caută un mediu de afaceri mai stabil și predictibil.
În acest context, Corneliu Bodea pledează pentru electrificarea ca un proiect de țară, care să încurajeze o utilizare mai mare a energiei electrice în sectoare precum încălzirea și transportul. El sugerează că România ar trebui să investească în infrastructură care să sprijine acest demers. De asemenea, el își exprimă îngrijorarea față de stagnarea consumului de energie, indicând faptul că, în unele momente de vârf, țara nu reușește să ajungă la un consum de 5.000 MW, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței și planificării energetice pe termen lung.
În concluzie, Bodea subliniază necesitatea de a adapta strategiile energetice românești pentru a răspunde provocărilor actuale. El consideră că România nu mai poate ignora nevoia urgentă de a dezvolta proiecte care să sprijine consumul de energie electrică, având în vedere contextul complex al piețelor energetice europene și riscurile economice crescânde.
