BNS cere un salariu minim brut de 4.652 lei în 2027
Blocul Naţional Sindical (BNS) propune pentru anul 2027 un salariu minim brut de 4.652 de lei, faţă de 4.325 de lei în prezent. Sindicaliştii cer ca majorarea să fie calculată transparent şi echitabil, fără „îngheţări salariale”, pe baza unui coş minim de consum oficial şi susţinută prin negociere colectivă reală.
Propunerea a fost prezentată în cadrul unei dezbateri organizate de BNS pe tema adecvării salariului minim, prilejuită de lansarea studiului „Adecvarea salariului minim în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 pentru anii 2025-2026”. Studiul a fost realizat de Radu Teodor Soviani, economist şi jurnalist, şi de Steluţa Enache, director economic la BNS. Evenimentul, moderat de preşedintele BNS, Dumitru Costin, i-a avut printre participanţi pe ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Florin Manole, pe secretarul de stat Ciprian Văcaru din acelaşi minister şi pe parlamentarii Marius Humelnicu (PSD), Violeta Alexandru (USR) şi Miklos Zoltan (UDMR).
Unul din patru salariaţi câştigă în jurul salariului minim
Potrivit liderilor sindicali, la doi ani de la transpunerea directivei europene, unul din patru salariaţi din România continuă să câştige în jurul salariului minim. Un număr de 1,71 milioane de salariaţi cu normă întreagă, adică o treime din total, câştigă cu maximum 5% peste salariul minim brut, o situaţie neschimbată faţă de 2024. De asemenea, 1,4 milioane de salariaţi (26,9%) sunt plătiţi la salariul minim sau cu cel mult 75 de lei peste acesta, iar opt din zece salariaţi au un salariu de bază sub salariul mediu. La 30 septembrie 2026, 714.864 de salariaţi cu normă întreagă (13,6%) erau plătiţi exact cu salariul minim de 4.325 de lei.
România ocupă locul 20 din 22 în Uniunea Europeană, cu o valoare a salariului minim de 825 de euro în semestrul al doilea din 2026, în timp ce Bulgaria recuperează rapid decalajul. Salariul mediu net din ţara vecină l-a depăşit în 2025 pe cel din România, deşi salariul mediu brut românesc este mult mai mare, pentru că salariile sunt taxate mai puţin în Bulgaria, arată autorii studiului. Aceştia concluzionează că distribuţia salariilor în economia românească a rămas blocată, iar transpunerea pe hârtie a directivei nu a adus schimbările structurale de care au nevoie lucrătorii români.
Salariul minim net acoperă sub jumătate din costul unui trai decent
Documentul arată că salariul minim net de 2.699 lei acoperă 48,7% din salariul necesar pentru un trai decent, în timp ce coşul lunar pentru o familie de doi adulţi şi doi copii era, în septembrie 2026, de 11.668 lei. O gospodărie cu un salariu minim şi unul mediu, de circa 8.200 de lei net, acoperă doar aproximativ 70% din coşul pentru doi copii. România nu are încă un coş minim oficial, conform Legii nr. 174/2020.
Potrivit autorilor, directiva europeană nu fixează un salariu minim european, ci cere un mecanism clar şi stabil, evaluarea adecvării faţă de un reper şi un plan pentru negocierea colectivă acolo unde acoperirea este sub 80%. Legea nr. 283/2024, care aplică directiva, prevede actualizare anuală după consultarea sindicatelor şi patronatelor, un reper de adecvare de 47-52% din câştigul salarial mediu brut şi amenzi mai mari pentru neplata salariului minim.
Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a explicat că directiva a introdus pentru prima dată, pentru toate statele membre, mecanisme predictibile, bazate pe consultări tripartite între guvern, patronat şi sindicate, pe transparenţă şi pe indicatori publici. El a amintit că Ministerul Muncii a publicat în toamna anului trecut un raport care arăta fără echivoc că salariul minim trebuie să crească la 4.325 de lei de la 1 ianuarie, însă decizia politică a fost alta. Costin a mai spus că autorităţile au propus, în compensaţie, amânarea cu şase luni a creşterii salariului minim, după aplicarea anterioară a unei taxe pe cifra de afaceri, iar o masă mare de salariaţi plătiţi pe salariul minim au fost sacrificaţi pentru această înţelegere.
Radu Soviani, care a prezentat studiul, a precizat că toate datele folosite la elaborarea documentului provin din ultima raportare a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.
