Costurile războiului cu Iranul depășesc 47 de miliarde de dolari, potrivit unei estimări nepublicate a Pentagonului
Armata Statelor Unite a cheltuit până în prezent peste 47 de miliarde de dolari în războiul cu Iranul, depășind cu mai mult de 25% estimarea prezentată de Pentagon în luna iulie, arată date obținute de Reuters și care nu au fost făcute publice.
Cifrele apar într-un moment sensibil din punct de vedere politic: republicanii se confruntă cu consecințele unui conflict nepopular înaintea alegerilor din 3 noiembrie, care vor decide controlul asupra Congresului pentru următorii doi ani. Impactul războiului asupra costurilor globale ale energiei a afectat sprijinul pentru candidații republicani și a contribuit la scăderea popularității președintelui Donald Trump, al cărui partid deține o majoritate fragilă în ambele camere ale Congresului.
Ce include estimarea Pentagonului
Cea mai recentă evaluare vizează costurile operaționale ale purtării războiului. Dintre acestea, peste 29 de miliarde de dolari sunt destinate înlocuirii munițiilor consumate în timpul conflictului, iar peste 6 miliarde de dolari ar fi necesare pentru înlocuirea echipamentelor militare și a așa-numitelor „pierderi de platforme”, care includ aparate de zbor, printre care numeroase drone.
Estimarea actuală trebuie comparată cu cea avansată în iulie de secretarul apărării, Pete Hegseth, care evalua costul războiului la 37,5 miliarde de dolari. Deși cifrele includ o serie de costuri operaționale, de la operațiunile de zbor până la sprijinul în domeniul cibernetic, estimările armatei americane nu au luat clar în calcul cheltuielile uriașe necesare pentru repararea daunelor suferite de bazele americane în urma atacurilor iraniene cu rachete și drone.
Strategia inițială și efectele armistițiului
Strategia inițială a lui Trump în războiul cu Iranul a vizat, într-o primă fază, utilizarea unor rachete de precizie sofisticate și costisitoare pentru bombardarea sistemelor de apărare iraniene, urmând ca ulterior să fie folosite muniții mai ieftine, inclusiv bombe cu cădere liberă, precum JDAM, disponibile în stocuri mari.
Un armistițiu încheiat în aprilie a oferit însă Iranului timpul necesar pentru a recurge la facilități de stocare subterane, repunând în funcțiune anumite sisteme de apărare, precum și rachete și drone care fuseseră anterior inaccesibile. Ulterior, Trump a impus o blocadă navală asupra Iranului pentru a-l priva de veniturile din exporturile de petrol și a lăsat deschisă posibilitatea reluării operațiunilor de luptă după alegerile de la jumătatea mandatului.
Oficiali americani, care au vorbit sub protecția anonimatului, afirmă că Pentagonul planifică reluarea luptelor intense, în cazul în care va primi un astfel de ordin.
