Când se schimbă ora și ce trebuie să faci
Trecerea la ora de iarnă are loc în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie. Ceasurile se dau înapoi cu o oră: ora 04:00 devine ora 03:00. Această noapte va fi cea mai lungă din an, având 25 de ore, iar în duminica respectivă vom dormi cu o oră mai mult.
Dispozitivele inteligente, precum telefoanele, ceasurile smartwatch sau calculatoarele, își ajustează automat ora dacă sunt conectate la internet. Ceasurile analogice sau de perete vor necesita reglare manuală.
Scurt istoric al orei de vară și al orei de iarnă
Conceptul de a ajusta ceasul pentru a folosi mai eficient lumina naturală a fost propus inițial de Benjamin Franklin în 1784. Prima țară care a implementat oficial schimbarea orei a fost Germania, în 1916, în timpul Primului Război Mondial, pentru a economisi cărbunele.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, practica fiind întreruptă ulterior și reintrodusă oficial în 1979. Din 1997, România s-a aliniat standardului european, cu trecerea la ora de vară în ultimul weekend din martie și la ora de iarnă în ultimul weekend din octombrie. Ora de iarnă reprezintă ora standard a fusului orar, în timp ce ora de vară este creată artificial pentru a prelungi lumina zilei în serile de primăvară și vară.
Ce țări au renunțat la schimbarea orei și ce face Uniunea Europeană
Deși modificarea a fost concepută pentru economisirea energiei, utilitatea ei este intens dezbătută. În 2018, Comisia Europeană a organizat o consultare publică la care au participat peste 4,6 milioane de cetățeni europeni, iar 84% dintre aceștia s-au pronunțat pentru eliminarea schimbării orare. Deși Parlamentul European a votat renunțarea încă din 2019, decizia finală a fost blocată din cauza lipsei unui consens între statele membre.
La nivel global, peste 100 de țări au renunțat complet la schimbarea orară, printre care Turcia, Rusia, China, India, Brazilia și majoritatea statelor din Africa și Asia, care mențin un fus orar unic pe tot parcursul anului.
Cum ne afectează organismul și cum ne putem adapta
Medicii avertizează că modificarea orarului, chiar și cu doar 60 de minute, ne poate da peste cap ritmul circadian. Cei mai vulnerabili sunt copiii, vârstnicii și persoanele care suferă de tulburări de somn sau afecțiuni cardiovasculare. Printre cele mai frecvente simptome se numără oboseala și somnolența pe parcursul zilei, dificultățile de concentrare și iritabilitatea, precum și tulburările minore de apetit sau digestive.
Pentru o adaptare rapidă, specialiștii recomandă păstrarea unei rutine fixe de somn, cu culcare și trezire la aceleași ore, expunerea la lumină naturală dimineața, care ajută organismul să-și reseteze ceasul biologic, și reducerea consumului de cafea după-amiaza, precum și evitarea telefoanelor cu cel puțin o oră înainte de culcare.
Ce se întâmplă cu transporturile în noaptea schimbării orei
Trecerea la ora de iarnă are un impact direct asupra rețelelor de transport. Trenurile de persoane sau de marfă aflate în circulație după ora 04:00, care devine ora 03:00, vor staționa în primele stații de parcurs unde au oprire programată, rămânând la peron timp de 60 de minute pentru a respecta noul orar.
Zborurile decolate sau programate înainte și după schimbarea orei se desfășoară conform orarului stabilit de companiile aeriene, fusul orar fiind actualizat automat în sistemele internaționale de navigație. Pasagerilor li se recomandă să verifice biletele și orele de plecare afișate pe site-urile aeroporturilor. Șoferii profesioniști și companiile de logistică își ajustează timpii de odihnă și de conducere consemnați pe tahograf pentru a evita eventualele sancțiuni.
Economie vs. sănătate: mai economisim cu adevărat energie?
Principalul motiv economic pentru care a fost introdusă schimbarea orei a fost reducerea consumului de energie pentru iluminat. Studiile recente arată însă o realitate diferită: tehnologiile moderne, precum becurile LED și sistemele inteligente de iluminat, au redus considerabil ponderea iluminatului în consumul global, iar economiile anuale sunt estimate la sub 0,5% – 1%.
În plus, economia la iluminat este adesea compensată de creșterea consumului de energie pentru încălzire dimineața, în sezonul rece, sau pentru aerul condiționat după-amiaza, în sezonul cald. Perioada de adaptare la noul orar provoacă și scăderi temporare ale productivității angajaților, oboseală la volan, care duce la o ușoară creștere a numărului de accidente rutiere în prima săptămână, și costuri administrative suplimentare pentru companii.
Atât timp cât decizia la nivel european rămâne în așteptare, România va continua să schimbe ora de două ori pe an. Următoarea modificare va avea loc în primăvară, când vom trece din nou la ora de vară, dând ceasurile cu o oră înainte.
