Inflația din septembrie reduce economiile lunare de la 1.000 la 670 de lei
O creștere a cheltuielilor cu 6,61%, egală cu rata anuală a inflației din septembrie, poate reduce cu aproximativ o treime suma disponibilă pentru economisire, dacă venitul rămâne neschimbat. Într-o simulare pentru un venit lunar de 6.000 de lei și cheltuieli inițiale de 5.000 de lei, suma rămasă scade de la 1.000 de lei la aproximativ 670 de lei. Datele INS publicate pe 13 octombrie arată scumpiri mult peste media națională la chirii, carburanți și unele utilități.
Efectul disproporționat asupra bugetului familiei
Simularea arată că o creștere a cheltuielilor are un efect proporțional mai mare asupra banilor rămași la sfârșitul lunii. Calculul presupune același venit și aceleași cantități de bunuri și servicii cumpărate, cu o majorare uniformă a costurilor de 6,61%. În exemplul analizat, cheltuielile lunare cresc de la 5.000 de lei la 5.330,50 lei. Diferența de 330,50 lei se scade integral din suma disponibilă pentru economisire, care ajunge la 669,50 lei. Reducerea este de 33,05%, deși cheltuielile au crescut cu doar 6,61%.
„Problema inflației nu este doar că plătim mai mult pentru aceleași lucruri, ci și că ne rămân mai puțini bani pentru obiectivele noastre financiare. Asta înseamnă mai puțini bani pentru fondul de urgență, pentru investiții sau pentru obiective pe termen lung. Iar atunci când economisești mai puțin lună de lună, nu pierzi doar suma respectivă, ci și posibilitatea ca acei bani să producă randamente în timp”, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar.
Pierderea pe termen lung și fondul de urgență
Dacă aceste condiții s-ar menține timp de 12 luni, suma pusă deoparte ar fi de 8.034 de lei, față de 12.000 de lei în bugetul inițial. Diferența de 3.966 de lei reprezintă bani care nu mai pot fi adăugați rezervei financiare. Creșterea cheltuielilor afectează și perioada pentru care economiile existente pot acoperi costurile curente. O rezervă de 30.000 de lei acoperă șase luni la un buget de 5.000 de lei pe lună, dar la cheltuieli de 5.330,50 lei aceeași sumă mai acoperă aproximativ 5,6 luni. Pentru a păstra protecția de șase luni, rezerva ar trebui să ajungă la 31.983 de lei, cu 1.983 de lei peste nivelul inițial.
Scumpiri peste media națională și pierderea puterii de cumpărare
Potrivit INS, chiriile s-au scumpit cu 39,46% față de septembrie 2025, motorina cu 37,61%, benzina cu 28,42%, iar serviciile de apă, canalizare și salubritate cu 14,11%. La nivel național, serviciile s-au scumpit cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu 3%. Față de august, prețurile de consum au crescut în septembrie cu 0,77%. Pe lângă reducerea contribuțiilor lunare, inflația afectează valoarea reală a economiilor existente. La o creștere a prețurilor de 6,61%, o sumă de 30.000 de lei păstrată fără dobândă pe parcursul perioadei septembrie 2025–septembrie 2026 are o putere de cumpărare echivalentă cu aproximativ 28.140 de lei în prețurile de la începutul perioadei. Pierderea de putere de cumpărare este de aproximativ 1.860 de lei, respectiv 6,2%.
Analiza recomandă un fond de urgență echivalent cu trei până la șase luni de cheltuieli, raportat la costurile actuale ale gospodăriei și reevaluat atunci când acestea se modifică. „Primul pas nu este să renunți la economisire atunci când cheltuielile cresc, ci să înțelegi unde se duc banii și ce poți ajusta fără să îți afectezi obiectivele importante. Fondul de urgență trebuie calculat în funcție de cheltuielile actuale, nu de cele de acum un an. Important este să îți adaptezi planul financiar la realitatea bugetului tău”, spune consultantul.
