Reformele economice ale UE, în pericol din cauza calendarului electoral
Uniunea Europeană riscă un declin comparativ pe termen lung și un rol secundar pe scena mondială dacă nu reușește să implementeze reformele economice propuse în urmă cu doi ani de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.
Termenul-limită stabilit este sfârșitul anului 2027, iar elementele cheie vizează o piață unică deplin funcțională, cu piețe de capital și uniuni energetice integrate, o mai bună capacitate de împrumuturi comune și reducerea cerințelor privind unanimitatea statelor membre pentru adoptarea reformelor majore.
Potrivit Consiliului European pentru Inovare, până în luna iulie, UE implementase integral doar 15,7% din propunerile lui Draghi, iar aproximativ 40% fuseseră abordate doar parțial. În privința celor mai radicale măsuri, precum piețele unice de capital și energie, blocul comunitar a adoptat legislația necesară pentru doar 3% dintre acestea, conform Institutului Montaigne.
Comisia Europeană poate promova aceste măsuri doar cu acordul tuturor statelor membre, iar calendarul electoral ar putea complica și mai mult procesul. Franța deschide seria, cu alegeri programate pentru aprilie 2027, iar Spania a anunțat alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie.
UE se grăbește să finalizeze următorul buget pe termen lung, pentru perioada 2028-2034, înainte de aceste scrutinuri, de teama că alegerile ar putea aduce la putere un guvern de extremă-dreapta condus de Marine Le Pen. Deși Adunarea Națională a renunțat la ambiția de a scoate Franța din UE, a semnalat intenția de a reduce contribuția țării la bugetul comunitar, de a se retrage din anumite aspecte-cheie ale politicii energetice și de a reintroduce controalele la frontieră.
Ulterior vor avea loc alegeri în Italia și Polonia, iar liderii politici ar putea ezita să susțină măsuri care implică cedarea suveranității naționale înainte de a se prezenta în fața alegătorilor.
În Germania, coaliția de guvernare rămâne la putere până în 2029, însă creșterea popularității partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania ar putea bloca eforturile de reformă. Cancelarul Friedrich Merz a relaxat „frâna datoriei” pentru a permite majorarea cheltuielilor de apărare și crearea unui fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro, completate de planuri de modernizare a rețelei electrice și reforme în pensii, fiscalitate și piața muncii. Măsurile de reformă sunt însă nepopulare, aspect confirmat de rezultatele recente ale alegerilor regionale.
„Concluzia principală este că germanii nu doresc reforme; ei vor fie să rămână într-un prezent neschimbat, fie să se întoarcă în trecut”, a notat Carsten Brzeski, economist-șef la ING.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acolo unde proiectele servesc intereselor strategice ale Europei, ritmul trebuie accelerat masiv, însă interesul pentru punerea în comun a capacităților rămâne scăzut. Apelul lui Draghi pentru creșterea capacității de împrumut comun în zona euro pare deja sortit eșecului.
Testele decisive vor fi realizarea unei uniuni a economiilor și investițiilor, precum și a unei uniuni energetice. O piață unică de capital ar putea mobiliza cele 35.000 de miliarde de euro reprezentând economiile gospodăriilor din UE, iar simplificarea sistemului de reglementare fragmentat ar putea aduce beneficii semnificative. O analiză a Fondului Monetar Internațional din aprilie estima că agenda de reforme ar putea crește productivitatea europeană cu 20% într-un deceniu.
Banca Centrală Europeană estimează că adoptarea rapidă a inteligenței artificiale ar putea spori productivitatea UE cu până la 4% într-un deceniu, însă centrele de date și infrastructura necesară sunt fezabile doar cu o circulație facilă a energiei electrice peste granițele naționale, la prețuri competitive. Președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat că blocul comunitar fie ratează avântul inteligenței artificiale, fie ajunge să depindă excesiv de state străine, în special de SUA și China, pentru componente tehnologice vitale.
În absența unor progrese, decalajul de productivitate față de SUA se va adânci, industria prelucrătoare va fi subminată de concurenții chinezi cu costuri mai mici, iar UE va continua să își procure din străinătate componentele tehnologice critice. Reticența la asumarea de riscuri și tergiversarea reformelor ar putea deveni una dintre cele mai riscante decizii.
