Home Actualitate ProfesionalăNazare: Reducerea deficitului bugetar nu a oprit dezvoltarea, ci dimpotrivă

Nazare: Reducerea deficitului bugetar nu a oprit dezvoltarea, ci dimpotrivă

by M Daniela
Nazare: Reducerea deficitului bugetar nu a oprit dezvoltarea, ci dimpotrivă

Deficitul bugetar a scăzut la 2,89% din PIB, iar investițiile publice au urcat la 97 de miliarde de lei

Deficitul bugetar al României a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, de la 4,51% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. În termeni nominali, ajustarea înseamnă o reducere de aproape 27 de miliarde de lei a deficitului.

Potrivit ministrului, această consolidare nu s-a făcut prin oprirea dezvoltării, ci dimpotrivă. Investițiile publice au ajuns la peste 97 de miliarde de lei în primele opt luni, cu aproximativ 25 de miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului precedent, iar aproape 70% din aceste plăți sunt finanțate prin fonduri europene și PNRR.

Nazare a comparat suma alocată investițiilor în doar opt luni din 2026 cu totalul cheltuielilor pentru investiții din întreg anul 2023, subliniind că nivelul este aproape egal.

Consolidarea fiscală și provocările bugetului pentru 2027

Ministrul a explicat că discuțiile dificile de la începutul anului, când a fost construit bugetul, au urmărit un buget realist, care să țină cont de consolidarea fiscală fără a sacrifica dezvoltarea pe termen lung. El a arătat că ajustarea deficitului trebuie să meargă în paralel cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, într-un model bazat pe mai puțină risipă, mai multă disciplină și o utilizare cât mai bună a banilor europeni.

Nazare a avertizat că nu există motive de relaxare și că, dacă nu se dorește rostogolirea datoriei publice către generațiile următoare, consolidarea trebuie să continue. România plătește deja peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele opt luni ale anului, ceea ce explică de ce credibilitatea fiscală și ratingul de țară afectează întreaga economie, prin resurse mai puține pentru investiții sau servicii publice.

Ministrul a menționat că în aceste zile continuă evaluarea S&P și că un rating de investiții se păstrează prin rezultate, predictibilitate și continuitate a politicilor responsabile.

El a vorbit și despre provocările bugetului pentru 2027, care va trebui adoptat în Parlament, precizând că anul viitor poate fi chiar mai dificil decât 2026. Printre presiunile menționate se numără creșterea cheltuielilor pentru apărare, probleme structurale legate de dimensiunea și eficiența administrației publice, presiuni pentru recuperarea puterii de cumpărare după doi ani fără indexarea salariilor din sectorul public și pensiilor, obligații din hotărâri judecătorești neachitate și angajamente de reducere sau eliminare a unor taxe.

Nazare a subliniat că se încheie componenta excepțională de finanțare prin PNRR, iar dacă investițiile trebuie păstrate la un nivel ridicat, această schimbare trebuie compensată prin fonduri de coeziune, prioritizare strictă a investițiilor naționale și o participare mai mare a capitalului privat.

El a adăugat că economia resimte în continuare inflația, modificările de preț din energie și efectele liberalizării, iar deficitul de cont curent rămâne un dezechilibru important. În acest context, statul nu poate angaja noi cheltuieli sau angajamente permanente fără surse solide de finanțare, iar bugetul pentru 2027 trebuie să pornească de la această realitate.

Ministrul a concluzionat că consolidarea fiscală nu poate fi singura ambiție și că România trebuie să treacă de la stabilizare la creștere, prin mai mult capital privat, investiții inteligente în producție, energie, infrastructură, industrie și exporturi, precum și prin locuri de muncă mai bine plătite. El a amintit că România anului 2021 pornea cu un PNRR de aproximativ 29 de miliarde de euro și cu reforme menite să rezolve probleme structurale, iar câțiva ani mai târziu s-a ajuns la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și la o perioadă de inflație ridicată. Problemele amânate nu dispar, ci devin mai scumpe, iar nota de plată este suportată de economie, de antreprenori și, în cele din urmă, de fiecare cetățean, prin taxe, inflație, dobânzi mai mari sau mai puține resurse pentru investiții și servicii publice, a afirmat Nazare.

You may also like

Leave a Comment