Ilie Bolojan: Supracontractarea lucrărilor, una dintre erorile făcute în aceşti ani
Prim-ministrul interimar, Ilie Bolojan, a subliniat, în cadrul unei declarații susținute luni la Oradea, că două dintre cele mai semnificative erori comise în ultimii ani au fost supracontractarea lucrărilor de construcţii și investiţii, precum și alocarea unor sume considerabile pentru autoritățile locale, fără a lua în calcul importanța și viabilitatea proiectelor respective, împreună cu cofinanțarea necesară din partea acestora.
Bolojan a explicat cu specificitate contextul actual, menționând cazul Ministerului Transporturilor, unde inițial a fost alocat un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de 7,4 miliarde euro, însă s-au semnat contracte care depășesc 19 miliarde euro. În final, suma reală disponibilă s-a redus la 5,5 miliarde euro, ceea ce demonstrează faptul că, pe diverse axe de dezvoltare, precum transporturile sau infrastructura de apă și canalizare, supracontractarea a atins un procent de 300%.”
El a avertizat că o astfel de practică nu doar că generează dificultăți în gestionarea unor volume mari de proiecte, dar duce și la întârzieri semnificative. „Atunci când se semnează contracte fără o fundamentare financiară solidă, este foarte greu ulterior să explici constructorilor de ce nu există fonduri disponibile pentru plata lucrărilor, ceea ce poate duce la stagnarea proiectelor.”
Pentru a aborda situația, Bolojan a afirmat că, priotizând proiectele aferente PNRR, s-a dorit evitarea pierderii de fonduri. „Am luat decizia de a începe lucrările deja inițiate și am validat anumite proiecte, iar cele care nu se încadrau în PNRR au primit întârzieri în ordinea începerii, ținând cont de constrângerile bugetare.”
În legătură cu Drumul Expres Arad-Oradea, premierul a explicat că deși ordinul de începere ar fi putut fi emis mai devreme, ar fi trebuit să existe un cadru clar și reglementat pentru deschiderea lucrărilor. „Este esențial ca atunci când se lansează un proiect, constructorii să aibă asigurată finanțarea, astfel încât să poată organiza lucrările în mod eficient, pentru a nu dezamăgi autoritățile și comunitățile.”
Bolojan a menționat multiplele obstacole întâmpinate în teren, subliniind că întârzierile financiare au contribuit la stagnarea lucrărilor, nu doar la incapacitatea administrativă sau la ineficiența anumitor antreprenori. El a punctat necesitatea de a evita aceste situații în anii următori pentru a nu afecta dezvoltarea infrastructurală a țării.
Pentru a ilustra și mai bine situația, Bolojan a abordat subiectul stadioanelor, evidențiind alocarea de fonduri fără a lua în considerare relevanța și prosperitatea echipelor locale. „Am impus o cofinanțare de 25% din partea autorităților locale pentru toate proiectele, ceea ce subliniază necesitatea ca autoritățile să se implice activ în cofinanțarea proiectelor.”
A mai subliniat că tendința primarilor este adesea de a solicitate proiecte de mari dimensiuni atunci când fondurile provin din bugetul național, fără a evalua cu atenție fezabilitatea acestora, ceea ce poate duce la eșecuri antreprenoriale și dezamăgiri în rândul populației.
În concluzie, Bolojan a detaliat că este nevoie de o gestionare prudentă a fondurilor și o comunicare deschisă către populație, astfel încât să fie evitate așteptările nerealiste. „Pe termen lung, programările de investiții în infrastructură vor continua să promoveze dezvoltarea economică, iar începerea unor noi proiecte va depinde de finalizarea celor existente.”
