CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI DEZBATE SESIZĂRILE PRIVIND LEGEA ANI
Curtea Constituţională a României se află în mijlocul dezbaterilor legate de sesizările formulate împotriva legii destinate modificării și completării actelor normative în domeniul integrității. Aceste modificări se referă în special la extinderea obligației de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese, inclusiv la controversata sintagmă „persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”, care ar putea conduce la o intruziune gravă în viaţa privată a indivizilor. AGERPRES a raportat pe 12 august 2026 că aceste probleme sunt examinate cu seriozitate.
Un punct critic adus de șeful statului în sesizarea publicată pe site-ul Administrației Prezidenţiale subliniază că legea a fost adoptată cu nerespectarea unor norme și principii constituționale esențiale. Se ridică semne de întrebare cu privire la claritatea normativă și legalitatea sancțiunilor, în special pentru sintagma „persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”. În mod specific, criticile se îndreaptă către faptul că legislația nu oferă definiții clare, lăsând responsabilitatea identificării criteriilor relevante în sarcina persoanelor afectate.
Printre deficiențele semnalate se numără lipsa unor parametrii obiectivi, cum ar fi durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică, pentru a determina momentul în care o relație afectivă devine relevantă din punct de vedere juridic. Această abordare contravine principiilor constituționale menționate la articolul 1, alineatele (3) și (5), care solicită ca legislația să fie clară și accesibilă, permițând astfel destinatarilor să își adapteze comportamentul în consecință.
Nicuşor Dan, șeful statului, a subliniat că situația devine cu atât mai gravă având în vedere natura sancțiunilor impuse. El a argumentat că o incriminare contravențională nu ar trebui să lase la latitudinea individului decizia de a se autoevalua în baza normei legislative. Fără criterii legale bine stabilite, organul de control ar prelua atribuția de a defini conținutul infracțiunii, ceea ce nu se aliniază cerințelor stipulate în articolele legale relevante.
De asemenea, sesizarea analizează și impactul legii asupra dreptului la viață privată al terțelor persoane, precum și natura responsabilității personale și discriminarea între demnitari. În acest context, se constată că ingerința normativă asupra vieții private a terțului nu respectă testul de proporționalitate impus de articolul 26 din Constituție, precum și de articolul 20 din Constituție și articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Un alt argument formulat se referă la extinderea răspunderii legale asupra unei persoane care nu a acceptat niciodată statutul generator al obligației respective. Această problemă este evidențiată în decizia nr. 297/2025 a Curții Constituționale, care a declarat neconstituționale anumite prevederi care leagă răspunderea unei persoane de corectitudinea datelor furnizate de o altă persoană. Astfel, responsabilizarea terțelor persoane fără a avea un act de voință din partea lor în crearea obligației ar putea contrazice principiul responsabilității personale, pe care sistemul juridic trebuie să se bazeze.
Legea impusă susține o formă de discriminare între demnitari în funcție de natura relației personale, ceea ce contravine principiului egalității în fața legii stipulat de articolul 16 alineatul (1) din Constituție. Astfel, demnitarii căsătoriți beneficiază de un criteriu formal care le conferă claritate în identificarea obligațiilor, în timp ce cei aflați în relații de fact sunt expuși incertitudinii legale. Această asimetrie poate încuraja evitarea formalizării relațiilor, generând o situație contrară obiectivelor de prevenire a conflictelor de interese.
În concluzie, sesizarea a fost depusă săptămâna trecută de un grup de senatori, subliniind importanța unei discuții detaliate și fundamentate asupra implicațiilor legii ANI asupra democrației și drepturilor fundamentale ale individului.
